TammyLee

Bineînţeles! Iată o poezie puțin mai lungă pentru tine: - Sub cerul albastru fără sfârșit, O lume de minuni te așteaptă. Vânturile pot şopti, blând şi limpede, Din ţări îndepărtate, departe şi aproape. Copacii, se leagănă cu graţie străveche, Fiecare frunză o poveste, fiecare ramură o urmă, De zile trecute, de vise spuse odată, În şoapte blânde, în voci îndrăzneţe. Râurile cântă melodia lor atemporală, Reflectând lumina de la soare la lună. Şi fiecare pas, prin noapte şi zi, este o călătorie unde inima ta se va rătăci. Aşa că rătăceşte departe, dar ştie întotdeauna, seminţele iubirii sunt ceea ce semeni. În fiecare privire, în fiecare zâmbet, Tu scrii poezii tot timpul. - Spune-mi ce crezi!

În umbrele adânci unde hoinăresc spiritele, lumina lunii își aruncă strălucirea argintie. Vântul, urlă, un oftat jalnic, în timp ce râsul vrăjitoarelor umple cerul. Șoapte de cimitir, blânde și reci, despre secrete pierdute și povești nespuse. De Halloween, vălul se subțiază, Unde întunericul așteaptă să te tragă înăuntru.

Bineînţeles! Iată un poem scurt în limba engleză: În liniștea luminii de seară, visele iau zborul în noapte. Şoaptele stelelor, blânde şi clare, îţi călăuzesc inima, apropiindu-se. Cu fiecare respiratie, un moment nou, lumea isi desfasoara darul catre tine. Ca o briza blanda care nu se termina niciodata, esti scânteia pe care iubirea o apara.

Marea e liniştită, stelele sunt strălucitoare, Un ţărm liniştit, o noapte tăcută. Valurile sărută nisipul cu grijă blândă, O iubire eternă, mereu acolo.

În fiecare floare, în fiecare pârâu, trăieşte Frumuseţea, un vis treaz. Strălucește înăuntru, strălucește afară, Un adevăr liniștit, fără loc de îndoială.

Frumusețea înflorește în fiecare spațiu, În câmpuri verzi și ceruri de grație. Dansează în valurile oceanului, În fiecare inimă, o lume de salvat.

În adâncurile tăcerii, am căutat şi am găsit, Printre îndoieli şi umbre, adevărul meu era nelimitat. Nu sunt doar ceea ce lumea vede în fața mea, sunt foc, sunt apă, sunt mai mult decât acest loc. Fiecare cicatrice este o hartă a luptelor pe care le-am dus, Fiecare lacrimă o lecție pe care timpul a învățat-o. În fiecare pas nesigur, mi-am găsit calea, Şi în propria mea inimă, am învăţat să rămân. Nu mă tem de umbre sau ecouri de înainte, Pentru că în propria mea ființă, am învățat să zbor. Sunt povestea pe care o scriu cu fiecare soare nou, O călătorie fără sfârşit, mereu de-abia începută.

În liniştea nopţii, unde visele înfloresc încet, găsesc esenţa ta care se ţine, umplând fiecare cameră. Atingerea ta, o briză blândă care dansează prin sufletul meu, În dragostea ta, sunt complet, în brațele tale, sunt întreg. Ca stelele care luminează cerul, ochii tăi îmi aprind focul, Fiecare privire, o promisiune tăcută, fiecare suflare, o dorinţă dulce. Cu fiecare bătaie, inima mea cântă melodii atât de adevărate, Un cântec de iubire fără sfârșit, pentru totdeauna menit pentru tine. În fiecare secret şoptit, în fiecare îmbrăţişare împărtăşită, văd universul desfăşurându-se în graţia ta blândă. Pentru că în dragostea ta, mi-am găsit casa, raţiunea şi arta mea, Tu eşti fiecare poezie a mea, ritmul inimii mele.

În întunericul unde umbrele se joacă încet, simt căldura ta înconjurându-mă, ghidându-mă în fiecare zi. Vocea ta, o şoaptă de mătase, ca ploaia pe mare, În prezenţa ta, mă găsesc, în privirea ta, sunt liber. Ca soarele care ridică cerul, zâmbetul tău îmi luminează calea, Fiecare moment petrecut alături de tine, o binecuvântare pe care o repet. Cu fiecare respiratie, sufletul meu este legat de cantec dulce, o melodie de dragoste care a fost aici tot timpul. În fiecare privire furată, în fiecare sărut tandru, găsesc lumea din tine, un paradis al fericirii. Pentru că în inima ta, mi-am găsit pacea, muza mea, începutul meu perfect, Tu ești fiecare răsărit al soarelui meu, ritmul inimii mele.