NaiaSanders

💜💜💜 În Noaptea Învierii 💜💜💜

Numele meu este Naia și am 21 de ani. M-am născut sub semnul zodiacal al Racului, ceea ce înseamnă că sunt emoțională, intuitivă și foarte conectată cu lumea mea interioară. De-a lungul anilor, am descoperit că aceste trăsături definesc cu adevărat cine sunt și cum interacționez cu lumea.

De când eram mică, dansul a fost o parte esențială a vieții mele. Îmi amintesc primele ore de balet, cu picioarele mele mici încercând să urmeze mișcările elegante ale profesorului meu. În timp, baletul a dat drumul altor stiluri de dans, de la cel contemporan la cel hip-hop.. Dansul este modul meu de a mă exprima, de a elibera emoțiile care uneori se acumulează în mine. Când dansez, simt o legătură profundă cu corpul și sufletul meu, este ca și cum lumea exterioară dispare și rămân doar muzica și eu.

Cititul este o altă activitate preferată. Mă fascinează să mă cufund în paginile unei cărți bune, să mă pierd în povești care mă duc în lumi diferite și îmi permit să trăiesc mai multe vieți prin intermediul personajelor. De multe ori petrec ore în librării și biblioteci, căutând lecturi noi care să-mi hrănească imaginația și curiozitatea. Genurile mele preferate sunt fantezie și science fiction, deși îmi plac și literatura clasică și poezia

În plus față de citit, îmi place să desenez și să pictez. Încă de când eram mică, am avut întotdeauna un creion sau o pensulă în mână, creând lumi și personaje care îmi reflectă visele și emoțiile.. Arta este refugiul meu, un spațiu în care pot fi eu însămi fără judecăți sau restricții. Îmi place să experimentez diferite tehnici și stiluri, de la acuarele moi și etere, la acrilice vibrante și pline de energie. Fiecare lucrare este o parte din mine, o modalitate de a exprima ceea ce simt și gândesc într-un moment dat

În ciuda tuturor acestor activități, îmi place să am și momente de calm și de reflecție. Ca un bun Cancer, îmi prețuiesc foarte mult casa și timpul meu singur. Îmi place să creez o atmosferă confortabilă în spațiul meu personal, înconjurându-mă cu lucruri pe care le iubesc și care mă inspiră. Uneori, stau pur și simplu lângă fereastră, privind ploaia căzând sau soarele apus, permițându-mi să simt și să procesez fiecare moment al vieții.

În şoaptele vântului care dansează, printre copacii care îşi cântă cântecul, se ascunde o lume a speranţei infinite, unde sufletul îşi întâlneşte raţiunea. Râul şopteşte poveşti din vechime, stelele ţes vise pe măsură ce trec, iar luna, cu strălucirea ei ciudată, călăuzeşte paşii celui care îndrăzneşte să iubească..

Să mergem desculţi pe iarbă, să lăsăm timpul să se piardă în trecut, căci în această pădure, unde tăcerea fierbe, dragostea înfloreşte fără teama de a pieri. Înveliţi în frunze, scăldaţi în lună, să fie bătăile inimii noastre un cântec, ca Adam şi Eva în fericirea lor veşnică, să lăsăm noaptea să ne îndrăgostească din nou.

Lasa vantul sa-ti sopteasca secrete vechi, povesti despre iubiti care nu au plecat niciodata, lasa briza sa-ti mangaie pielea ca pe o haina, si mainile mele sa te gaseasca, ca si cum ar sti deja.

Pământul este patul nostru, cerul acoperișul nostru, fiecare stea veghează, complice și discret, iar aroma pădurii, atât de pură, atât de făcută, se amestecă cu noi, pasiunea care interpretează.

Între şoaptele frunzelor şi cântecele greierilor, lumea noastră se opreşte, restul se îndepărtează, două suflete goale, unite în strălucire, sub luna plină care nu ne părăseşte niciodată.

Fie ca noaptea asta să nu moară, să fie infinită, ca ecoul iubirii într-un colţ pierdut, să ne găsească eternitatea scrişi, pe pielea pădurii, într-un sărut aprins.