VictoriaBoston

Sunt momente când nu e nimic de spus.. Fața mea spune totul. Această expresie de plăcere care scapă fără permisiune, ca un oftat care vine din adâncul meu. Este acea faţă de răsuflare, de satisfacţie absolută, de extaz pur care nu se ascunde. Mi se întâmplă când ceva îmi atinge sufletul, când o emoţie îmi străbate corpul ca un fulger blând dar electric. Poate fi o mângâiere bine făcută, o melodie care îmi dă pielea de găină, o privire care mă dezbracă fără să fie nevoie de cuvinte.. Este acest amestec de abandon și bucurie, sentiment de viață, dorință, prezență. Îmi place să mă pierd în acel moment în care totul este uitat, în care există doar prezentul și acest gâdilat dulce care mă străbate în toate colțurile.

Sunt condusă de dorința de a simți totul, de a trăi fără filtre și de a căuta frumusețea chiar și în cele mai simple lucruri.. Îmi place să mă pierd într-o aventură fără hartă, să mă las purtată de ceea ce vibrează frumos și să mă înconjur de oameni care aduc lumină.. Nu îmi este frică de riscuri, dimpotrivă: sunt sedusă de drumuri noi, de provocări care au strălucire și de tot ceea ce îmi trezește fluturi în piept. Unii merg cu picioarele pe pământ. Prefer sa zbor putin mai sus.. Cu inima în faţă şi visele vii.

Extrovertită prin esență și visătoare din naștere, fac parte din acele suflete care trăiesc fiecare secundă cu intensitate. Îmi plac emoțiile adevărate, râsul spontan și conversațiile care durează până în zori. Îmi place să învăț, să descopăr, să mă surprind. Căci pentru mine viaţa este o călătorie plină de magie, de răsturnări de situaţie şi de mici minuni zilnice.

Stăteam în fața ta, îmbrăcată într-o bluză roșie strâmtă, o fustă scurtă neagră și cizme înalte. N-ai spus nimic, dar ochii tăi au vorbit: m-ai dorit. M-am apropiat încet de tine, lăsând fusta să se ridice la fiecare pas. M-am așezat pe picioarele tale și ți-am șoptit la ureche: Poți să-ți imaginezi ce ai face dacă m-ai vedea așa? Ai respirat. Dar am luat o decizie. În acea noapte, ai fi ascultat.