ValerieCasanova

Mă iubesc dintr-un loc în care nu mă mai ascund. Unde am înțeles că a simți intens nu este un exces, ci un adevăr care merită locul său. Mă iubesc când mă aleg fără martori, când rămân cu mine însumi chiar și în zilele în care îndoiala ar fi mai ușoară decât încrederea. Iubirea de sine s-a născut în ziua în care am încetat să mă forțez să fiu dur și am început să mă tratez cu aceeași delicatețe pe care o ofer atunci când cineva contează cu adevărat..

Am învățat să-mi recunosc valoarea fără a trebui să o dovedesc. Să-mi accept tăcerea, pauzele, adâncimile. Mă iubesc atunci când mă ascult fără să renunț, când înțeleg că nu totul trebuie rezolvat imediat și că este permis să simt și fără concluzii. Să mă iubeşti înseamnă să nu mai fugi de ceea ce sunt şi să începi să mă locuieşti cu respect.

Am învățat să-mi recunosc valoarea fără a trebui să o dovedesc. Să-mi accept tăcerea, pauzele, adâncimile. Mă iubesc atunci când mă ascult fără să renunț, când înțeleg că nu totul trebuie rezolvat imediat și că este permis să simt și fără concluzii. Să mă iubeşti înseamnă să nu mai fugi de ceea ce sunt şi să începi să mă locuieşti cu respect.

Din acel loc am învăţat să-i iubesc pe ceilalţi. Nu din necesitate, ci din alegere conștientă. Iubirea a încetat să fie o urgență pentru a deveni o prezență. Îmi place apropierea care nu invadează, intimitatea care se construiește fără a forța, dorința care se exprimă fără teama de a fi simțită. Îmi place când doi oameni se întâlnesc fără să încerce să se schimbe, doar recunoscându-se.

Am iubit cu intensitate, cu inima deschisă, fără măsuri exacte. Și am învățat să renunț fără să transform amintirea în vinovăție. Căci nu tot ce se termină e un eşec; unele poveşti îşi împlinesc sensul trezind ceva ce dormea. Să iubești înseamnă să fii recunoscător pentru ceea ce ai trăit, fără să ceri să rămână..

Descoperirea mea a fost o parte esențială a călătoriei. Să-mi permită să-mi depășesc propriile limite, să-mi pun la îndoială certitudinile, să descopăr noi moduri de a simți. Am înțeles că schimbarea nu înseamnă să te pierzi, ci să te lărgești. Explorarea a însemnat să îndrăznesc să iubesc altfel, să doresc cu mai multă conștiință, să trăiesc fără versiuni rigide despre mine..

Astăzi iubesc dintr-un loc mai clar. Fără promisiuni pe care nu le simt, fără temeri deghizate în distanţă. Iubesc cu intenție, cu atenție, cu trupul și mintea prezente. Iubesc cu calm, fără a stinge intensitatea care mă definește.

Mă iubesc pentru că am învățat să rămân. Îi iubesc pe ceilalți pentru că știu să împărtășesc fără să mă pierd. Îmi place întâlnirea, conexiunea, dăruirea conștientă. Îmi place ce se construiește încet, ce se simte adevărat, ce nu trebuie să fie exagerat pentru a fi profund.

Îmi place experiența de a trăi pentru că continuă să mă atragă, să mă trezească, să mă invite să descopăr. Pentru că mai sunt drumuri interioare de parcurs și întâlniri de trăit. Iubirea, pentru mine, este un mod de a fi treaz.