TaniaSweety

Fiecare bucată din viaţa mea are ceva de-al tău şi asta nu e nimic extraordinar. Ştii asta la fel de bine ca mine.. Totuşi, vreau să-ţi spun ceva. Când spun toate parcelele, nu mă refer doar la asta de acum, la asta de a te aştepta şi aleluia să te găsesc, şi să te pierd, şi să te găsesc din nou, şi sper că nimic altceva.. Nu vreau să spun că dintr-o dată spui, voi plânge și eu cu un nod discret la gât, bine va plânge. Şi să ne protejeze o ploiţă nevăzută şi poate că de aceea va răsări soarele.. Nu mă refer doar la faptul că, zi de zi, să măresc stocul de mici şi decisive compliciuni, sau că eu pot sau cred că pot transforma eşecurile în victorii, sau să-mi faci darul dulce al ultimei tale disperări.. nu. E mult mai grav.. Când spun toate parcelele, vreau să spun că în plus faţă de acel cataclism dulce, îmi rescrii şi copilăria, acea vârstă în care spui lucruri adulte şi solemne şi adulţii solemni le sărbătoresc, iar tu ştii că nu merge.. Vreau să spun că rearanjați adolescența mea, acel timp când am fost un bătrân încărcat cu suspiciuni, și știi în schimb extrage din acest pustiu, germenul meu de bucurie și să-l udă privind. Vreau să spun că tu îmi scutură tinereţea, acel vas pe care nimeni nu l-a luat niciodată în mâini, acea umbră pe care nimeni nu s-a apropiat de umbra ei, iar tu în schimb ştii să o scutură până când încep să cadă frunzele uscate, şi ramura adevărului meu rămâne fără dovadă.. Vreau să spun că tu îmi îmbrăţişezi maturitatea, acest amestec de uimire şi experienţă, acest strâns colţ de suferinţă şi zăpadă, acest bec care luminează moartea, această prăpastie a vieţii sărace.. Vezi tu, e mult mai grav, mult mai grav, pentru că prin aceste cuvinte şi alte cuvinte, vreau să spun că nu eşti doar fata dragă care eşti, ci şi femeile splendide sau precaute pe care le-am iubit sau vreau să le iubesc.. Pentru că datorită vouă am descoperit, (veţi spune că era timpul şi cu dreptate), că dragostea este un golf frumos şi generos, care se luminează şi se întunecă, după cum vine viaţa, un golf unde navele vin şi pleacă, vin cu păsări şi semne, şi pleacă cu sirene şi nori.. Un golf frumos și generos, Unde navele vin și pleacă. Dar tu, te rog, nu pleca.

Soarele poate fi întunecat pentru totdeauna, marea poate fi uscată într-o clipă, axul pământului poate fi rupt ca un cristal slab. Totul se va întâmpla! Moartea mă poate acoperi cu grija ei funerară, dar niciodată în mine nu se va stinge flacăra iubirii tale..

Spune-mi dacă te deranjez, zise el când intra, pentru că plec imediat. Nu numai că mă deranjezi, am răspuns, dar îmi răstoarni întreaga existenţă. Bine ai venit..

Toţi cei pe care îi iubesc sunt în tine şi tu în tot ceea ce iubesc..

Te iubesc pentru că nu ești ca nimeni. Pentru că ești mândru ca mine. Și pentru că înainte să mă iubești m-ai jignit.

Fiind regină şi cerşetoare, trăiesc acum în tremurul că mă vei părăsi şi te întreb, palidă, în fiecare oră: „Mai eşti cu mine? Nu te îndepărta! Aş vrea să merg zâmbind şi încrezător acum că ai venit, dar chiar şi în somn îmi este frică şi întreb între vise: „Nu ai plecat??»

Și dacă ți s-ar spune că soarele nu va răsări dimineața, i-ai crede? Dacă ţi-aş spune că lumea mea se termină, ai înţelege? Dacă îţi spun că am nevoie de tine, e pentru că fără tine suferi Dacă îţi spun că nu te iubesc, te-aş minţi.

Două cravate în apă durează zile şi zile, dar dragostea mea pentru tine va dura toată viaţa. Caranghierii cer apă, prizonierii libertate, iar eu cer să mă iubeşti până la nemurire. Două cârnăstâni în apă nu se pot zdrobi, două persoane care se iubesc nu se pot uita..

Când mă priveşti ochii mei sunt chei, zidul are secrete, frica mea cuvinte, poezii. Numai tu faci din memoria mea o călătorie fascinată, un foc neîncetat..

Mă sperie felul în care te iubesc, este ca şi cum înainte de tine nu ar fi nimic şi după tine nici.

Nu vreau să te am ca să umple golurile din mine, vreau să fiu plină de mine. Vreau să fiu atât de completă încât să pot lumina un oraş întreg şi apoi vreau să te am pentru că noi doi împreună putem să-l dăm foc..