TamaraHottson

• 
• Fiecare bucată din viaţa mea are ceva de-al tău şi asta nu e nimic extraordinar. Ştii asta la fel de bine ca mine.. Totuşi, vreau să-ţi spun ceva. Când spun toate parcelele, nu mă refer doar la asta de acum, la asta de a te aştepta şi aleluia să te găsesc, şi să te pierd, şi să te găsesc din nou, şi sper că nimic altceva.. Nu vreau să spun că dintr-o dată spui, voi plânge și eu cu un nod discret la gât, bine va plânge. Şi să ne protejeze o ploiţă nevăzută şi poate că de aceea va răsări soarele.. Nu mă refer doar la faptul că, zi de zi, să măresc stocul de mici şi decisive compliciuni, sau că eu pot sau cred că pot transforma eşecurile în victorii, sau să-mi faci darul dulce al ultimei tale disperări.. nu. E mult mai grav.. Când spun toate parcelele, vreau să spun că în plus faţă de acel cataclism dulce, îmi rescrii şi copilăria, acea vârstă în care spui lucruri adulte şi solemne şi adulţii solemni le sărbătoresc, iar tu ştii că nu merge.. Vreau să spun că rearanjați adolescența mea, acel timp când am fost un bătrân încărcat cu suspiciuni, și știi în schimb extrage din acest pustiu, germenul meu de bucurie și să-l udă privind. Vreau să spun că tu îmi scutură tinereţea, acel vas pe care nimeni nu l-a luat niciodată în mâini, acea umbră pe care nimeni nu s-a apropiat de umbra ei, iar tu în schimb ştii să o scutură până când încep să cadă frunzele uscate, şi ramura adevărului meu rămâne fără dovadă.. Vreau să spun că tu îmi îmbrăţişezi maturitatea, acest amestec de uimire şi experienţă, acest strâns colţ de suferinţă şi zăpadă, acest bec care luminează moartea, această prăpastie a vieţii sărace.. Vezi tu, e mult mai grav, mult mai grav, pentru că prin aceste cuvinte şi alte cuvinte, vreau să spun că nu eşti doar fata dragă care eşti, ci şi femeile splendide sau precaute pe care le-am iubit sau vreau să le iubesc.. Pentru că datorită vouă am descoperit, (veţi spune că era timpul şi cu dreptate), că dragostea este un golf frumos şi generos, care se luminează şi se întunecă, după cum vine viaţa, un golf unde navele vin şi pleacă, vin cu păsări şi semne, şi pleacă cu sirene şi nori.. Un golf frumos și generos, Unde navele vin și pleacă. Dar tu, te rog, nu pleca.
• 
• În fiecare an când trece se văd mai puţini păsări în câmp, dimineaţele sunt mai triste, nu mai cântă.. "Las hermosas loicas con su pechuga colorada" "Tordos, diucas si zorzales" "s-au ascuns in tufişuri". Nu mai sunt piele vechi unde puii îşi făceau cuiburile nici nu mai sunt torcaza, tortolita, toţi păsările au plecat.. El hombre cu arma lui El niño cu honda lui îi vânează pentru distracţie şi până distruge cuiburile lor. Kestrel, peuco, traro Dintre păsările mici sunt dușmanul său Așa cum sunt și ale omului Când la semănat îi mănâncă grâul. Niciodată nu omori un păsăricel. Cel mai bine are un cuib. Şi dacă îi lipseşte mama, criile mor de foame şi de frig.. Învaţă de la natură ce e mai frumos decât Dumnezeu unde nu te droghezi şi nu te îmbătezi.. ei mănâncă gusanitos şi tu poţi observa ei alerga şi apoi asculta şi aşa pot găsi.
• 
• Dincolo de toate cerurile noastre de ceruri unde soarele străluceşte pe fundaluri negre trăia o prinţesă foarte frumoasă care păşea pe câmpuri de flori.. Prinţesele născute pe planete îndepărtate îşi temperă caracterul în orele de singurătate. Învăţătoarele cu feţe dure să iubească frumuseţea şi să vorbească cu blândeţe.. Într-o dimineaţă, când se ruga, în faţa altarului, a venit un mesaj rafinat, parfumat, învelit de un suspin de prezenţă reală.. “Sunt micul prinţ din povestea aceea care umil aspiră să aibă dragostea ta, care în mijlocul unei planete mici cultivă, pentru tine, cea mai frumoasă floare.. Vino la mine, prinţesa mea plină de plăcere, care vine până aici, prinţesa mea iubită, pe care o doresc cel mai mult în viaţă, este ca tu să fii mereu iubita mea.. Vom merge împreună pe cărări siderale, vom vizita o vulpe care trăiește în deșert, un șarpe va fi cel mai drag prieten, ne vom bucura de iarba care crește în câmp deschis" Și într-o după-amiază prințesa a pornit într-o călătorie, ar putea fi că a venit călare pe un zmeu rătăcitor, la începutul unui râs cristalin sonor sau în strălucirea unei stele de dimineață? Dar, în distanțele enorme de pe cer, mica prințesă pur și simplu și-a pierdut drumul, nu a găsit locul în care prințul spera că nu a fost niciodată voința ei, dar așa a fost destinul ei. A pus piciorul într-o ţară de pe marginea pământului cu multe râuri care se scurg de pe munte, un deşert mare, munţi, lacuri frumoase şi o mare imensă, foarte liniştită, care îl spală.. Şi a renunţat la călătoria de întoarcere sedusă de frumuseţea unei copii care o captiva cu culoarea ei roşie aprinsă, în timp ce atârna de o ramură de cocoşel.. Şi cei mai mari i-au dat un nume frumos care se termină cu E E E şi începe cu Marea, ales printre multe altele ca fiind cel mai drăguţ nume pe care l-au putut găsi.. Şi prinţesa umblă prin locurile pământului, plantând flori frumoase peste tot în grădinile ei, ele sunt mereu înflorite şi sunt multe altele care aşteaptă să înflorească..
• 
• Dincolo de toate cerurile noastre de ceruri unde soarele străluceşte pe fundaluri negre trăia o prinţesă foarte frumoasă care păşea pe câmpuri de flori.. Prinţesele născute pe planete îndepărtate îşi temperă caracterul în orele de singurătate. Învăţătoarele cu feţe dure să iubească frumuseţea şi să vorbească cu blândeţe.. Într-o dimineaţă, când se ruga, în faţa altarului, a venit un mesaj rafinat, parfumat, învelit de un suspin de prezenţă reală.. “Sunt micul prinţ din povestea aceea care umil aspiră să aibă dragostea ta, care în mijlocul unei planete mici cultivă, pentru tine, cea mai frumoasă floare.. Vino la mine, prinţesa mea plină de plăcere, care vine până aici, prinţesa mea iubită, pe care o doresc cel mai mult în viaţă, este ca tu să fii mereu iubita mea.. Vom merge împreună pe cărări siderale, vom vizita o vulpe care trăiește în deșert, un șarpe va fi cel mai drag prieten, ne vom bucura de iarba care crește în câmp deschis" Și într-o după-amiază prințesa a pornit într-o călătorie, ar putea fi că a venit călare pe un zmeu rătăcitor, la începutul unui râs cristalin sonor sau în strălucirea unei stele de dimineață? Dar, în distanțele enorme de pe cer, mica prințesă pur și simplu și-a pierdut drumul, nu a găsit locul în care prințul spera că nu a fost niciodată voința ei, dar așa a fost destinul ei. A pus piciorul într-o ţară de pe marginea pământului cu multe râuri care se scurg de pe munte, un deşert mare, munţi, lacuri frumoase şi o mare imensă, foarte liniştită, care îl spală.. Şi a renunţat la călătoria de întoarcere sedusă de frumuseţea unei copii care o captiva cu culoarea ei roşie aprinsă, în timp ce atârna de o ramură de cocoşel.. Şi cei mai mari i-au dat un nume frumos care se termină cu E E E şi începe cu Marea, ales printre multe altele ca fiind cel mai drăguţ nume pe care l-au putut găsi.. Şi prinţesa umblă prin locurile pământului, plantând flori frumoase peste tot în grădinile ei, ele sunt mereu înflorite şi sunt multe altele care aşteaptă să înflorească..
• 
• Cânt ceea ce iubeai, viaţa mea, dacă te apropii şi asculţi, viaţa mea, dacă îţi aminteşti de lumea pe care ai trăit-o, la apus cânt, umbra mea.. Nu vreau să fiu mut, viaţa mea.. ¿Cum m-ai putea găsi fără strigătul meu credincios? Ce semn, ce mă declară, viaţa mea? Sunt aceeaşi ca şi tine, viaţa mea.. Nici încet, nici încet, nici pierdut.. Vino la apus, viaţa mea; vino amintindu-ţi un cântec, viaţa mea, dacă cântecul îl recunoşti de învăţat şi dacă numele meu îţi aminteşti încă. Te voi aştepta fără limită de timp.. Nu te teme de noapte, de ceaţă sau de ploaie.. Merge cu o cale sau fără o cale. Chema-mă unde eşti, sufletul meu, şi mergi drept spre mine, tovarăşe..
• 
• Fiecare bucată din viaţa mea are ceva de-al tău şi asta nu e nimic extraordinar. Ştii asta la fel de bine ca mine.. Totuşi, vreau să-ţi spun ceva. Când spun toate parcelele, nu mă refer doar la asta de acum, la asta de a te aştepta şi aleluia să te găsesc, şi să te pierd, şi să te găsesc din nou, şi sper că nimic altceva.. Nu vreau să spun că dintr-o dată spui, voi plânge și eu cu un nod discret la gât, bine va plânge. Şi să ne protejeze o ploiţă nevăzută şi poate că de aceea va răsări soarele.. Nu mă refer doar la faptul că, zi de zi, să măresc stocul de mici şi decisive compliciuni, sau că eu pot sau cred că pot transforma eşecurile în victorii, sau să-mi faci darul dulce al ultimei tale disperări.. nu. E mult mai grav.. Când spun toate parcelele, vreau să spun că în plus faţă de acel cataclism dulce, îmi rescrii şi copilăria, acea vârstă în care spui lucruri adulte şi solemne şi adulţii solemni le sărbătoresc, iar tu ştii că nu merge.. Vreau să spun că rearanjați adolescența mea, acel timp când am fost un bătrân încărcat cu suspiciuni, și știi în schimb extrage din acest pustiu, germenul meu de bucurie și să-l udă privind. Vreau să spun că tu îmi scutură tinereţea, acel vas pe care nimeni nu l-a luat niciodată în mâini, acea umbră pe care nimeni nu s-a apropiat de umbra ei, iar tu în schimb ştii să o scutură până când încep să cadă frunzele uscate, şi ramura adevărului meu rămâne fără dovadă.. Vreau să spun că tu îmi îmbrăţişezi maturitatea, acest amestec de uimire şi experienţă, acest strâns colţ de suferinţă şi zăpadă, acest bec care luminează moartea, această prăpastie a vieţii sărace.. Vezi tu, e mult mai grav, mult mai grav, pentru că prin aceste cuvinte şi alte cuvinte, vreau să spun că nu eşti doar fata dragă care eşti, ci şi femeile splendide sau precaute pe care le-am iubit sau vreau să le iubesc.. Pentru că datorită vouă am descoperit, (veţi spune că era timpul şi cu dreptate), că dragostea este un golf frumos şi generos, care se luminează şi se întunecă, după cum vine viaţa, un golf unde navele vin şi pleacă, vin cu păsări şi semne, şi pleacă cu sirene şi nori.. Un golf frumos și generos, Unde navele vin și pleacă. Dar tu, te rog, nu pleca. 2. ‘Te iubesc de ceafă"... de: Julio Cortázar Te iubesc de ceafă, de păr, te dezbat în coridoare albe unde se joacă sursele de lumină, te dezbat la fiecare nume, te smulg cu delicatețe de cicatrice, te pun în păr cenușă de fulger și benzi care dormeau în ploaie. Nu vreau să ai o formă, să fii exact ceea ce vine în spatele mâinii tale, pentru că apa, consideră apa, și leii când se dizolvă în zahărul fabulei, și gesturile, acea arhitectură a nicăieri, aprindând lămpile lor la jumătatea întâlnirii. Toată dimineaţa e tabla pe care te inventez şi te desenez, pe care te voi şterge, nu eşti aşa, nici cu părul ăla laţ, cu zâmbetul ăla.. Caut suma ta, marginea paharului unde vinul este de asemenea luna si oglinda, caut acea linie care face un om sa tremure intr-o galerie de muzee. Şi te iubesc, şi e vreme şi frig..
• 
• aerul înapoi sub ramura de ecou. Apa din spate sub frunze de lucerna. "Sfârşitul gurii tale sub groapa de sărutări". Răspunderea aerului sub ramura eco. Apa din spate sub frunze de lucerna. "Sfârşitul gurii tale sub groapa de sărutări". Răspunderea aerului sub ramura eco. Apa din spate sub frunze de lucerna. "Sfârşitul gurii tale sub groapa de sărutări". Răspunderea aerului sub ramura eco. Apa din spate sub frunze de lucerna. "Sfârşitul gurii tale sub groapa de sărutări". Răspunderea aerului sub ramura eco. Apa din spate sub frunze de lucerna. "Sfârşitul gurii tale sub groapa de sărutări". Răspunderea aerului sub ramura eco. Apa din spate sub frunze de lucerna. "Sfârşitul gurii tale sub groapa de sărutări". Răspunderea aerului sub ramura eco. Apa din spate sub frunze de lucerna. "Sfârşitul gurii tale sub groapa de sărutări". Răspunderea aerului sub ramura eco. Apa din spate sub frunze de lucerna. "Sfârşitul gurii tale sub groapa de sărutări". Răspunderea aerului sub ramura eco. Apa din spate sub frunze de lucerna. "Sfârşitul gurii tale sub groapa de sărutări". Răspunderea aerului sub ramura eco. Apa din spate sub frunze de lucerna. "Sfârşitul gurii tale sub groapa de sărutări". Răspunderea aerului sub ramura eco. Apa din spate sub frunze de lucerna. "Sfârşitul gurii tale sub groapa de sărutări". Răspunderea aerului sub ramura eco. Apa din spate sub frunze de lucerna. În spatele gurii tale sub grosimea săruturilor.

Rămăşiţa de aer sub ramura ecoului. Pământul de la spate, sub frunze de alufele. "în spatele gurii tale sub groapa de săruturi".

• 
• Ceea ce cunoşti e atât de puţin Ceea ce cunoşti despre mine Ceea ce cunoşti este norii mei, tăcerile mele, gesturile mele Ceea ce cunoşti este tristeţea casei mele văzută de afară Dar nu stii nimic la sumo Uneori gandesti ca e atat de putin ce stiu despre tine Ce stiu este norii tai sau tacile sau gesturile tale Ce stiu este tristetea casei tale vista de afara este postigosul tristetei tale. Dar nu suni. Dar nu-l chem. Ceea ce cunoşti e atât de puţin Ceea ce cunoşti despre mine Ceea ce cunoşti este norii mei, tăcerile mele, gesturile mele Ceea ce cunoşti este tristeţea casei mele văzută de afară Dar nu stii nimic la sumo Uneori gandesti ca e atat de putin ce stiu despre tine Ce stiu este norii tai sau tacile sau gesturile tale Ce stiu este tristetea casei tale vista de afara este postigosul tristetei tale. Dar nu suni. Dar nu-l chem. Ceea ce cunoşti e atât de puţin Ceea ce cunoşti despre mine Ceea ce cunoşti este norii mei, tăcerile mele, gesturile mele Ceea ce cunoşti este tristeţea casei mele văzută de afară Dar nu stii nimic la sumo Uneori gandesti ca e atat de putin ce stiu despre tine Ce stiu este norii tai sau tacile sau gesturile tale Ce stiu este tristetea casei tale vista de afara este postigosul tristetei tale. Dar nu suni. Dar nu-l chem. Ceea ce cunoşti e atât de puţin. Ceea ce cunoşti despre mine. Ceea ce cunoşti este tristeţea casei mele. Dar nu stii nimic la sumo Uneori gandesti ca e atat de putin ce stiu despre tine Ce stiu este norii tai sau tacile sau gesturile tale Ce stiu este tristetea casei tale vista de afara este postigosul tristetei tale. Dar nu suni. Dar nu-l chem. Ceea ce cunoşti e atât de puţin Ceea ce cunoşti despre mine Ceea ce cunoşti este norii mei, tăcerile mele, gesturile mele Ceea ce cunoşti este tristeţea casei mele văzută de afară Dar nu stii nimic la sumo Uneori gandesti ca e atat de putin ce stiu despre tine Ce stiu este norii tai sau tacile sau gesturile tale Ce stiu este tristetea casei tale vista de afara este postigosul tristetei tale. Dar nu suni. Dar nu-l chem. Vvlo ce cunosti este atat de putin ce cunosti despre mine ce cunosti este norii mei sunt tacutiile mele sunt gesturile mele ce cunosti este tristetea casei mele vista de afuera este postigosul tristetei mele el llamadorul tristetei mele Dar nu stii nimic la sumo Uneori gandesti ca e atat de putin ce stiu despre tine Ce stiu este norii tai sau tacile sau gesturile tale Ce stiu este tristetea casei tale vista de afara este postigosul tristetei tale. Dar nu suni. Dar nu-l chem. Ceea ce cunoşti e atât de puţin Ceea ce cunoşti despre mine Ceea ce cunoşti este norii mei, tăcerile mele, gesturile mele Ceea ce cunoşti este tristeţea casei mele văzută de afară Dar nu stii nimic la sumo Uneori gandesti ca e atat de putin ce stiu despre tine Ce stiu este norii tai sau tacile sau gesturile tale Ce stiu este tristetea casei tale vista de afara este postigosul tristetei tale. Dar nu suni. Dar nu vreau..
• 
• Să ne facem o pasiune împreună ca să putem ieşi puţin din această monotonie atât de epuizantă din partea mea. Vei avea mereu atenţia pe care o doreşti atât de mult, pe care o doreşti atât de mult.

Vreau să te cunosc şi să ştiu de tine. Te simţi bine dacă vii să ne cunoaştem? Spune-mi despre tine.

Îmi place să mă simt frumos pentru tine, mai ales cum să-mi îmbrac hainele şi să mă bucur de tot.

Să ne lăsăm singuri şi să cunoaştem toate noutăţile care ne ţin minţile când suntem liberi să facem lucruri să încercăm şi să vedem ce se întâmplă cu toate astea, ca să încercăm şi să rămânem cu tine.

Să simţim trupurile noastre şi să vedem ce se întâmplă în acel timp.

Bună ziua, dragă, sunt Tamara. Aş vrea să-mi dai ocazia să ne cunoaştem. Sunt nouă pe aici. Ce am de oferit poate ajunge să fie femeia pe care o cauţi atât de mult pe paginile astea.