SophieSonyas

Este în fiecare privire, în fiecare zâmbet, unde focul și sufletul își aprind focul de bucurie, unde luna se îndoaie în grabă, ca și cum în ființa ta și-ar găsi prima stea.

Bruneta cu bucle ca o noapte adanca, ochi de stea si buze de roz, Tu esti iubirea care rasune in pieptul meu,

Tu eşti visul care-mi îmbătă şi-mi distruge fiinţa. Nu există om destul de puternic care să nu tremure la vederea ta, căci în frumuseţea ta stă puterea vântului şi în fiecare privire, scânteia morţii care reînvie şi aprinde gândul cu ardoare.

Tu ești zeița care inspiră cântecele, muza versului, a cântecului și a prozei, floarea aprinsă într-o mie de anotimpuri, dorința veșnică care nu se odihnește niciodată. Bruneta cu parul de noapte si de pasiune, inima mea bate tare in cinstea ta, iubirea mea este a ta, inspiratia mea, In corpul si ochii tai gasesc caldura.

Corp desăvârşit, sculptat în farmecul său, divină brunetă, tu eşti putere şi frumuseţe, tu faci să tremure omul curajos în mantia sa, şi tu îl duci la limita puterilor sale.

În zâmbetul tău zâmbeşte cerul, în gesturile tale blânde se odihneşte arta, ca un înger de lumină ce reînvie în umbră, ca un vis de iubire, ca un fluture.

Ești muza secretă a unui poet și a unui rege, o inspirație care captivează fără răgaz sau frică, iar oricine te vede va crede mereu în tine, se va preda ție ca cerul magic. Mâinile tale par o atingere de briză, vocea ta, o șoaptă care repară sufletul, esența ta este tandrețe, mângâiere infinită, iar inima mea pentru tine cu forța focului.

Bruneta cu parul de noapte instelata, buclele tale sunt valuri mangaiate de vant, o mantie de umbra intr-un fir intrepatruit, mister incurcat care hipnotizeaza lumea.

Ochii tăi, stele pe care cosmosul le luminează, două faruri profunde de o strălucire sinceră, Când mă privești, timpul se oprește, și mă simt naufragiat în ochii tăi călători.

Ai scânteia pământului pe piele, esenţa aurie a soarelui şi a focului său, La fiecare fulger, prezenţa ta se agaţă, şi în mersul tău elegant, înnebunesc şi mă predau.

Buzele tale, boboc roşu de parfum, Se deschid încet ca o floare de primăvară, Invită la sărut, la mister şi la dans, cu promisiuni ce aprind întregul suflet.

Sub cerul albastru al serii, cu soarele sărutându-i ușor pielea, merge Sophie, întunecată de farmec, cu părul creț ca valurile mării. Buclele lor, dansul de aur şi abanos, se mişcă în ritmul vântului, fiecare curbă o simfonie, fiecare fir o poveste. Sophie, muza zâmbetelor perfecte, a râsului ei, a unui cântec de bucurie, a buzelor ei, petale ale unei flori, În ele se odihneşte dulceaţa. Corpul ei, un poem în mișcare, fiecare pas un vers de grație, fiecare privire un vers de farmec, fiecare gest, o declarație de viață. În ochii ei, stele se ascund, Strălucesc cu lumina a o mie de vise, adânci ca noaptea, clare ca zorile. Sophie, în mersul tău porți magie, prezența ta luminează ziua, esența ta, un mister de descoperit, o operă de artă în fiecare bătaie. Buclele tale, coroana zeiței, Un dar al naturii, Încurcă privirile, prind suspinele, o vrajă care nu încetează niciodată. Zâmbetul tău, un far în întuneric, ghid pentru sufletele pierdute, speranță în vremuri de îndoială, strălucire care nu se stinge niciodată. Eşti o melodie într-o lume zgomotoasă, o pictură

Sub cerul albastru al după-amiezii, cu soarele sărutându-i uşor pielea, se plimbă Sophie, întunecată de farmec, cu părul cret ca valurile mării.. Buclele ei, dans de aur şi abanos, se mişcă în ritmul vântului, fiecare curbă o simfonie, fiecare fir o poveste. Sophie, muza zâmbetelor perfecte, râsul ei, un cântec de bucurie, buzele ei, petalele unei flori, În ele, dulceața se odihnește. Corpul ei, un poem în mișcare, fiecare pas un vers de grație, fiecare privire un vers de farmec, fiecare gest, o declarație de viață. În ochii ei, stelele sunt ascunse, Strălucesc cu lumina a o mie de vise, adânci ca noaptea, clare ca zorile. Sophie, în plimbarea ta porţi magie, prezenţa ta luminează ziua, esenţa ta, un mister de descoperit, o operă de artă în fiecare bătaie. Buclele tale, coroana unei zeițe, Un dar de la natură, Încurcă privirile, captează oftele, o vrajă care nu încetează niciodată. Zâmbetul tău, un far în întuneric, ghid pentru sufletele pierdute, speranță în vremuri de îndoială, strălucire care nu se stinge niciodată. Eşti melodie într-o lume zgomotoasă, o vopsea

Sub cerul albastru al după-amiezii, cu soarele sărutând uşor pielea, Sophie merge, întunecată de farmec, cu părul ei cret ca valurile mării.. Buclele ei, dansul aurului şi abanosului, se mişcă în ritmul vântului, fiecare curbă este o simfonie, fiecare îndoire o poveste. Sophie, zeița zâmbetelor perfecte, Râsul ei, un cântec de bucurie, buzele ei, petale de flori, În ele se odihnește dulceața. Corpul ei, un poem în mișcare, fiecare pas un verset de har, fiecare privire un verset de farmec, fiecare gest, o declarație de viață. În ochii ei se ascund stele, Ele strălucesc cu lumina a o mie de vise, adânci ca noaptea, clare ca zorile. Sophie, în plimbarea ta aduci magie, prezența ta luminează ziua, esența voastră, un mister de descoperit, o operă de artă în fiecare ritm. Buclele tale, coroana zeiței, Un dar al naturii, Ele încurcă privirile, captează suspinele, o vrajă care nu se oprește niciodată. Zâmbetul tău, un far în întuneric, ghid pentru sufletele pierdute, speranță în momentele de îndoială, o strălucire care nu se stinge niciodată. Eşti o melodie într-o lume zgomotoasă, o pictură pe o pânză albă, o poezie scrisă în vânt, eternă, frumoasă, infinită. Sophie, bruneta cu o mie de farmece, cu rasul tau construiesti poduri, cu prezenta ta semeni vis, Cu fiinta ta faci lumea mai buna. Fie ca fiecare zi să te găsească strălucitoare, fie ca fiecare noapte să te învăluie în linişte, fie ca viaţa să-ţi dea cele mai bune versuri şi să străluceşti mereu, Sophie, suflete întunecată.

**Sophie, Steaua Strălucitoare** Într-un colţ al cerului, o stea străluceşte, Cu lumina ei aurie, ea uimeşte lumea. Sophie, bruneta cu bucle fermecate, in zambetul tau, visele se trezesc. Buclele tale, cascade de abanos pur, dansează în vânt cu farmec sigur. Fiecare fir e un mister, fiecare curbă e o poveste, În părul tău timpul e pierdut. Mergi cu graţie, ca o zeiţă pământească, Corpul tău sculptat într-un vis fără sfârşit. Pașii tăi, armonie pe pământ, ei opresc lumea din jurul tău. Ochii tăi, două stele în noaptea limpede, Ei reflectă sufletul, este protejat în strălucirea sa. Sunt ferestre spre un univers fără sfârșit, unde stelele de la picioarele tale își văd sfârșitul. În zâmbetul tău perfect găsesc linişte, este o rază de soare care îmi luminează sufletul. Fiecare fulger, un motiv de a trăi, fiecare râs, o melodie pe care vreau să o urmez. Sophie, tu eşti muza viselor şi a versurilor, În tine frumuseţea îşi găseşte sărutările. Bruneta cu parul creț, cu corpul perfect, Tu ești inspirația, dragostea fără sfârșit. Fie ca zilele tale să fie lungi, pline de lumină, Fie ca întotdeauna să găsești dragostea în crucea ta. Mereu steaua călăuzitoare, divina brunetă care uimeşte lumea

**Sophie, Steaua Strălucitoare În colţul cerului, o stea scânteie, Cu lumina ei aurie, se minunează de lume. Sophie, bruneta cu bucle fermecate, In zambetul tau, visele se trezesc. Buclele tale, cascade de abanos pur, dansează în vânt cu un farmec încrezător. Fiecare fir este un mister, fiecare curbă o poveste, În părul tău, timpul este irosit. Mergi cu graţie, ca o zeiţă pământească, Corpul tău sculptat într-un vis fără sfârşit. Pașii tăi, armonie pe pământ, fac lumea din jurul tău să se oprească. Ochii tăi, două stele în noaptea limpede, Ei reflectă sufletul, este protejat în strălucirea sa. Sunt ferestre spre un univers nesfârșit, unde stelele, la picioarele tale, își văd sfârșitul. În zâmbetul tău perfect, găsesc calm, este o rază de soare care îmi luminează sufletul. Fiecare clipire, un motiv de a trăi, Fiecare râs, o melodie pe care vreau să o urmez. Sophie, tu eşti muza viselor şi a versurilor, În tine, frumuseţea îşi găseşte sărutările. Bruneta cremoasa, cu un corp ideal, Tu esti inspiratia, dragostea fara sfarsit. Fie ca zilele tale să fie lungi, pline de lumină, Fie ca întotdeauna să găsești dragoste în crucea ta. Încă steaua călăuzitoare, bruneta divină care uimeşte lumea.

**Sophie, Stea Strălucitoare Într-un colţ al cerului, o stea pâlpâie, Cu lumina ei aurie, minunea lumii. Sophie, bruneta cu bucle fermecate, In zambetul tau, visele se trezesc. Buclele tale, cascade de abanos pur, dansează în vânt cu un farmec sigur. Fiecare fir este un mister, fiecare curbă o poveste, în părul tău, timpul se pierde. Mergi cu graţie, ca o zeiţă pământească, corpul tău sculptat într-un vis fără sfârşit. Pașii tăi, armonie pe pământ, fac lumea din jurul tău să se oprească. Ochii tăi, două stele în noaptea limpede, Reflectează sufletul, este protejat în strălucirea lor. Sunt ferestre spre un univers fără sfârșit, unde stelele de la picioarele tale își văd sfârșitul. În zâmbetul tău perfect găsesc linişte, este o rază de soare care îmi luminează sufletul. Fiecare clipire, un motiv de a trăi, Fiecare râs, o melodie pe care vreau să o urmez. Sophie, tu eşti muza viselor şi a versurilor, În tine frumuseţea îşi găseşte sărutările. Bruneta cremoasa, cu un corp ideal, esti inspiratia, dragostea infinita. Fie ca zilele tale să fie lungi, pline de lumină, să găsești mereu dragostea în crucea ta. Ea este inca steaua care ne ghideaza, bruneta divina care uimeste lumea.

În imensitatea nopţii înstelate, o lună timidă îşi arată lumina, dar nici o stea, oricât de strălucitoare ar fi, nu se poate compara cu frumuseţea ta, Sophie, o brunetă care sfidează obișnuința, cu bucle care dansează ca valurile în vânt și un zâmbet care luminează chiar și cele mai întunecate colțuri. Buclele tale, Sophie, sunt o enigmă, fiecare păstrează un secret, o poveste, o șoaptă a sufletului, ca un râu care se învârte în tăcere, aducând cu el prospețimea vieții, respirația cerului, liniștea unei zile perfecte. Corpul tau, templul armoniei, sculptat de mâini divine, cu curbe care cântă cântecul pământului, melodia feminității în splendoarea sa, fiecare pas este un dans, fiecare gest, o capodoperă, o coregrafie care lasă pe toată lumea fără suflare. Şi apoi e zâmbetul tău, o operă de artă în sine, o curbă care desenează fericirea, care transformă tristeţea în praf de stele, o promisiune că totul va fi bine, că viaţa este mai mult decât o trecere, Este o călătorie, o aventură împărtășită, iar în zâmbetul tău, Sophie, se află cheia acestui destin.. În tine, Sophie, cerul și pământul se întâlnesc, dulceața unui apus de soare, misterul unei nopți fără sfârșit, tu ești poezia în mișcare, o odă frumuseții care transcende fizicul, o esență care luminează lumea, o amintire că perfecțiunea există, și asta, în buclele tale și în părul tău. Râsete, e un ecou al divinului. Sophie, tu eşti reflectarea sublimului, o muză într-o lume însetată de inspiraţie, şi în fiecare colţ în care îţi laşi amprenta, se naşte o floare, un suspin, un vers. Tu eşti lumina care nu se stinge, farul în furtună, motivul pentru care inima bate, dovada că frumuseţea este reală şi că tu, Sophie, eşti expresia ei maximă..

În imensitatea nopții înstelate, o lună timidă își arată lumina, dar nici o stea, oricât de strălucitoare ar fi, nu se poate compara cu frumusețea ta, Sophie, o brunetă care sfidează obișnuitul, cu bucle care dansează ca valurile în vânt și un zâmbet care luminează chiar și cel mai întunecat colț.. Buclele tale, Sophie, sunt o enigmă, fiecare păstrează un secret, o poveste, o șoaptă a sufletului, ca un râu care se învârte în tăcere, aducând cu el prospețimea vieții, suflarea cerului, seninătatea unei zile perfecte. Corpul tau, un templu al armoniei, sculptat de maini divine, cu curbe care canta cantec de pamant, melodia feminitatii in splendoarea ei, fiecare pas al tau este un dans, fiecare gest, o capodopera, o coregrafie care lasa pe toata lumea fara suflare. Şi apoi e zâmbetul tău, o operă de artă în sine, o curbă care atrage fericirea, care transformă tristeţea în praf de stele, o promisiune că totul va fi bine, că viaţa este mai mult decât o simplă trecere, este o călătorie, o aventură împărtăşită, şi în zâmbetul tău, Sophie, este cheia acelui destin.. În tine, Sophie, cerul şi pământul se întâlnesc, delicateţea unui apus de soare, misterul unei nopţi fără sfârşit, tu eşti poezie în mişcare, o odă frumuseţii care transcende fizicul, o esenţă care luminează lumea, o amintire că perfectul există şi că, în bucle şi în râs, există o viaţă. Este ecoul divinului. Sophie, tu eşti reflectarea sublimului, o muză într-o lume însetată de inspiraţie, şi în fiecare colţ unde îţi laşi amprenta, se naşte o floare, un oftat, un vers. Tu eşti lumina care nu se stinge, farul în furtună, motivul pentru care inima bate, dovada că frumuseţea este reală şi că tu, Sophie, eşti expresia ei maximă..

În imensitatea nopții înstelate, o lună timidă își aruncă lumina, dar nici o stea, oricât de strălucitoare ar fi, nu se poate compara cu frumusețea ta, Sophie, o brunetă care sfidează obișnuința, cu crețuri care dansează ca valurile în vânt și un zâmbet care luminează până în cel mai întunecat colț. Buclele tale, Sophie, sunt o enigmă, fiecare păstrează un secret, o poveste, o șoaptă a sufletului, ca un râu care se învârte în tăcere, aducând cu el prospețimea vieții, respirația cerului, liniștea unei zile perfecte. Corpul tau, un templu al armoniei, sculptat de maini divine, cu curbe care canta cantec de pamant, melodia feminitatii in splendoarea ei, fiecare pas al tau este un dans, fiecare gest, o capodopera, o coregrafie care lasa pe toata lumea fara suflare. Şi apoi este zâmbetul tău, o operă de artă în sine, o curbă care desenează fericirea, care transformă tristeţea în praf de stele, o promisiune că totul va fi bine, că viaţa este mai mult decât o simplă trecere, este o călătorie, o aventură împărtăşită, şi în zâmbetul tău, Sophie, ai găsit cheia acelui destin. În tine, Sophie, cerul și pământul se unesc, dulceața unui apus de soare, misterul unei nopți fără sfârșit, ești poezie în mișcare, o odă frumuseții care transcende fizicul, o esență care luminează lumea, un memento că perfectul există și că, în bucle și râsete, se găsește Ecoul divinului. Sophie, tu eşti reflectarea sublimului, o muză într-o lume însetată de inspiraţie, şi în fiecare colţ în care îţi laşi amprenta, se naşte o floare, un suspin, un vers.. Tu eşti lumina care nu se stinge, farul în furtună, motivul pentru care inima bate, dovada că frumuseţea este reală şi că tu, Sophie, eşti expresia ei supremă..

Sub soarele strălucitor de după-amiază, unde lumina sărută pielea cu dulceață, se plimbă Sophie, bruneta creță, o zeiță pe pământ, frumusețe pură.. Părul ei este un râu încurcat, de bucle care dansează cu vântul, fiecare un mister ce ţine, fiecare buclă, o poveste, un sentiment. Ea avansează cu graţie, cu forţă, o siluetă care sfidează legile, corp sculptat de zei, curbe care cântă, care vibrează, care umple. Dar e zâmbetul ei, atât de perfect, cel care îţi fură respiraţia, cel care opreşte timpul. Un gest care luminează lumea, care face să înflorească cea mai rece inimă. E mai mult decât frumusețe, e o vrajă, o magie care învăluie, care prinde, care te invită să te pierzi în ochii lui, în acea strălucire care nu se stinge niciodată. Sophie, bruneta cu bucle spectaculoase, este un poem scris de natura, o capodoperă în fiecare detaliu, un vis făcut carne, o promisiune. În mersul lui, ziua devine noapte, cerul se apleacă să o privească trecând, iar stelele îţi invidie strălucirea, dorind să trăiesc în zâmbetul tău. Nu doar ceea ce vezi te face să te îndrăgostești, ci esența lui, râsul lui, ființa lui, o femeie care este foc și tandrețe, un amestec perfect de plăcere și credință. Aceasta este Sophie, cea care uimeste, cea care lasa o amprenta la fiecare pas, o bruneta cu un suflet de necontrolat, care transforma viata, care lasa mereu o amprenta. În râsul lui, în ochii lui, în fiinţa lui, trăieşte o poveste care încă trebuie spusă, o poveste pe care doar inima o poate citi, o poveste de dragoste care nu se va sfârşi niciodată..

Sub soarele strălucitor de după-amiază, unde lumina îmbrățișează pielea cu blândețe, Sophie, bruneta creță, o zeiță pe pământ, frumusețe pură. Părul ei este un râu încurcat, de bucle care dansează cu vântul, fiecare un mister care păstrează, fiecare buclă, o poveste, un sentiment. Ea merge înainte cu graţie, cu forţă, o siluetă care sfidează legile, corp sculptat de zei, curbe care cântă, care vibrează, care umple. Dar zâmbetul ei, atât de perfect, îţi taie răsuflarea, opreşte timpul. Un gest care luminează lumea, care face să înflorească cea mai rece inimă. Este mai mult decât frumuseţe, este o vrajă, o magie care învăluie, care prinde, care invită să te pierzi în ochii ei, în această strălucire care nu se stinge niciodată. Sophie, bruneta cu bucle spectaculoase, Este un poem scris de natură, o capodoperă în cel mai mic detaliu, un vis întrupat, o promisiune de frumusețe.. În mersul ei, ziua devine noapte, cerul se apleacă să o privească trecând, iar stelele îţi invidie strălucirea, dorind să trăiască în zâmbetul tău. Nu este doar ceea ce vezi care te face să te îndrăgostești, este esența ei, râsul ei, ființa ei, o femeie care este foc și tandrețe, un amestec perfect de plăcere și credință. Este Sophie, cea care orbiteste, cea care lasa o urma la fiecare pas, o bruneta cu sufletul neîmblânzit, care transformă viata, care lasa mereu o urma. În râsul ei, în ochii ei, în fiinţa ei, trăiește o poveste care rămâne de spus, o poveste pe care numai inima o poate citi, o poveste de dragoste care nu se va sfârşi niciodată..

Sub soarele strălucitor de după-amiază, unde lumina sărută pielea cu dulceață, merge Sophie, bruneta cu bucle, o zeiță pe pământ, frumusețe pură.. Părul ei este un râu încurcat, de bucle care dansează cu vântul, fiecare păstrând un mister, fiecare buclă, o poveste, un sentiment. Ea merge înainte cu graţie, cu putere, o siluetă care sfidează legile, corp sculptat de zei, curbe care cântă, care vibrează, care umple. Dar zâmbetul ei, atât de perfect, îţi taie răsuflarea, opreşte timpul. Un gest care luminează lumea, care face să înflorească cea mai rece inimă. Este mai mult decât frumusețe, este o vrajă, o magie care învăluie, care captează, care te invită să te pierzi în ochii ei, în acea strălucire care nu se stinge niciodată. Sophie, bruneta cu bucle spectaculoase, este un poem scris de natura, o capodoperă în fiecare detaliu, un vis devenit realitate, o promisiune de frumusețe.. În mersul ei, ziua se transformă în noapte, cerul se apleacă să o privească trecând, iar stelele îi invidie strălucirea, dorind să poată locui în zâmbetul ei.. Nu este doar ceea ce vezi ceea ce te îndrăgostește, este esența ei, râsul ei, ființa ei, o femeie care este foc și tandrețe, un amestec perfect de plăcere și credință. Așa este Sophie, cea care uimește, cea care la fiecare pas lasă o amprentă, o brunetă cu un suflet de neîmblânzit, care transformă viața, care lasă mereu o amprentă. În râsul ei, în ochii ei, în fiinţa ei, trăieşte o poveste care încă nu a fost spusă, o poveste pe care numai inima o poate citi, o poveste de dragoste care nu se va sfârşi niciodată..

Sub cerul albastru al după-amiezii liniștite, Sophie, bruneta răpitoare, se plimbă, buclele ei se joacă cu briza plăcută, iar râsul ei este o melodie îmbătătoare. Ochii ei, două stele în noaptea neagră, Reflectează vise și secrete, un paradis ascuns, fiecare pas al ei este un dans pur, un balet de grație, un poem fără zgomot. Bucle spectaculoase îi înconjoară fruntea, ca niște valuri care se rostogolesc în mare, fiecare buclă este un oftat arzător, un detaliu de frumusețe pe care nu îl pot ignora. Corpul ei sculptat, comoara divină, fiecare curbă, o șoaptă de perfecțiune, Sophie, silueta ta este un in fin, care îmbracă arta cu o pasiune delicată. Iar acest zâmbet, un soare în mijlocul iernii, un fulger de lumină care atinge sufletul, Este un refugiu cald, o afecțiune veșnică, o mângâiere dulce pe care viața o evocă. Sophie, bruneta cu farmecul sublim, prezenta ta lumineaza fiecare colt, Toate nuantele se gasesc in tine, de o frumusete unica, un cantec dulce. Tu ești muza poeților și pictorilor, inspirația în fiecare aspect, cu buclele tale, corpul și culorile tale, Tu ești un poem de dragoste, viața întrupată. Astfel te descriu în versuri, Sofie iubită, în trei sute de cuvinte de sentimente sincere, cu farmecul şi graţia ta imortalizată, Tu eşti motivul pentru care inima mea bate.

Sub cerul albastru al după-amiezii liniştite, se plimbă Sophie, brunetă drăguţă, Buclele ei se joacă cu briza plăcută, iar râsul ei este o melodie îmbătătoare. Ochii ei, două stele în noaptea întunecată, Reflectează vise şi secrete, un paradis ascuns, fiecare pas al lui este un dans pur, un balet de graţie, un poem fără zgomot. Bucle spectaculoase îi încununează fruntea, ca valurile care se rostogolesc în mare, fiecare buclă este un oftat arzător, un detaliu de frumusețe pe care nu-l pot ignora. Corpul ei sculptat din ea, o comoară divină, fiecare curbă, o șoaptă de perfecțiune, Sophie, figura ta este o lenjerie fină, care îmbracă arta cu o pasiune delicată. Şi acel zâmbet, un soare în mijlocul iernii, un fulger de lumină care atinge sufletul, Este un refugiu cald, o afecţiune eternă, o mângâiere blândă pe care viaţa o evocă. Sophie, bruneta cu farmec sublim, prezenta ta lumineaza fiecare colt, Toate nuantele se gasesc in tine, de o frumusete unica, un cantec dulce. Esti muza poeților și pictorilor, inspirație în fiecare privire, cu buclele tale, corpul și culorile tale, Esti un poem de dragoste, viața întrupată. Astfel, în versuri te descriu, adorata Sophie, în trei sute de cuvinte de sentiment sincer, cu farmecul și grația ta imortalizată, Tu ești motivul pentru care inima mea bate.

**Sophie, Steaua Strălucitoare În colţul cerului, o stea scânteie, Cu lumina ei aurie, se minunează de lume. Sophie, bruneta cu bucle fermecate, In zambetul tau, visele se trezesc. Buclele tale, cascade de abanos pur, dansează în vânt cu un farmec încrezător. Fiecare fir este un mister, fiecare curbă o poveste, În părul tău, timpul este irosit. Mergi cu graţie, ca o zeiţă pământească, Corpul tău sculptat într-un vis fără sfârşit. Pașii tăi, armonie pe pământ, fac lumea din jurul tău să se oprească. Ochii tăi, două stele în noaptea limpede, Ei reflectă sufletul, este protejat în strălucirea sa. Sunt ferestre spre un univers nesfârșit, unde stelele, la picioarele tale, își văd sfârșitul. În zâmbetul tău perfect, găsesc calm, este o rază de soare care îmi luminează sufletul. Fiecare clipire, un motiv de a trăi, Fiecare râs, o melodie pe care vreau să o urmez. Sophie, tu eşti muza viselor şi a versurilor, În tine, frumuseţea îşi găseşte sărutările. Bruneta cremoasa, cu un corp ideal, Tu esti inspiratia, dragostea fara sfarsit. Fie ca zilele tale să fie lungi, pline de lumină, Fie ca întotdeauna să găsești dragoste în crucea ta. Încă steaua călăuzitoare, bruneta divină care uimeşte lumea.

**Sophie, Steaua Strălucitoare** Într-un colţ al cerului, o stea străluceşte, Cu lumina ei aurie, ea uimeşte lumea. Sophie, bruneta cu bucle fermecate, in zambetul tau, visele se trezesc. Buclele tale, cascade de abanos pur, dansează în vânt cu farmec sigur. Fiecare fir e un mister, fiecare curbă e o poveste, În părul tău timpul e pierdut. Mergi cu graţie, ca o zeiţă pământească, Corpul tău sculptat într-un vis fără sfârşit. Pașii tăi, armonie pe pământ, ei opresc lumea din jurul tău. Ochii tăi, două stele în noaptea limpede, Ei reflectă sufletul, este protejat în strălucirea sa. Sunt ferestre spre un univers fără sfârșit, unde stelele de la picioarele tale își văd sfârșitul. În zâmbetul tău perfect găsesc linişte, este o rază de soare care îmi luminează sufletul. Fiecare fulger, un motiv de a trăi, fiecare râs, o melodie pe care vreau să o urmez. Sophie, tu eşti muza viselor şi a versurilor, În tine frumuseţea îşi găseşte sărutările. Bruneta cu parul creț, cu corpul perfect, Tu ești inspirația, dragostea fără sfârșit. Fie ca zilele tale să fie lungi, pline de lumină, Fie ca întotdeauna să găsești dragostea în crucea ta. Mereu steaua călăuzitoare, divina brunetă care uimeşte lumea

Sub cerul albastru al după-amiezii, cu soarele sărutând uşor pielea, Sophie merge, întunecată de farmec, cu părul ei cret ca valurile mării.. Buclele ei, dansul aurului şi abanosului, se mişcă în ritmul vântului, fiecare curbă este o simfonie, fiecare îndoire o poveste. Sophie, zeița zâmbetelor perfecte, Râsul ei, un cântec de bucurie, buzele ei, petale de flori, În ele se odihnește dulceața. Corpul ei, un poem în mișcare, fiecare pas un verset de har, fiecare privire un verset de farmec, fiecare gest, o declarație de viață. În ochii ei se ascund stele, Ele strălucesc cu lumina a o mie de vise, adânci ca noaptea, clare ca zorile. Sophie, în plimbarea ta aduci magie, prezența ta luminează ziua, esența voastră, un mister de descoperit, o operă de artă în fiecare ritm. Buclele tale, coroana zeiței, Un dar al naturii, Ele încurcă privirile, captează suspinele, o vrajă care nu se oprește niciodată. Zâmbetul tău, un far în întuneric, ghid pentru sufletele pierdute, speranță în momentele de îndoială, o strălucire care nu se stinge niciodată. Eşti o melodie într-o lume zgomotoasă, o pictură pe o pânză albă, o poezie scrisă în vânt, eternă, frumoasă, infinită. Sophie, bruneta cu o mie de farmece, cu rasul tau construiesti poduri, cu prezenta ta semeni vis, Cu fiinta ta faci lumea mai buna. Fie ca fiecare zi să te găsească strălucitoare, fie ca fiecare noapte să te învăluie în linişte, fie ca viaţa să-ţi dea cele mai bune versuri şi să străluceşti mereu, Sophie, suflete întunecată.

Sub cerul albastru al după-amiezii, cu soarele sărutându-i uşor pielea, se plimbă Sophie, întunecată de farmec, cu părul cret ca valurile mării.. Buclele ei, dans de aur şi abanos, se mişcă în ritmul vântului, fiecare curbă o simfonie, fiecare fir o poveste. Sophie, muza zâmbetelor perfecte, râsul ei, un cântec de bucurie, buzele ei, petalele unei flori, În ele, dulceața se odihnește. Corpul ei, un poem în mișcare, fiecare pas un vers de grație, fiecare privire un vers de farmec, fiecare gest, o declarație de viață. În ochii ei, stelele sunt ascunse, Strălucesc cu lumina a o mie de vise, adânci ca noaptea, clare ca zorile. Sophie, în plimbarea ta porţi magie, prezenţa ta luminează ziua, esenţa ta, un mister de descoperit, o operă de artă în fiecare bătaie. Buclele tale, coroana unei zeițe, Un dar de la natură, Încurcă privirile, captează oftele, o vrajă care nu încetează niciodată. Zâmbetul tău, un far în întuneric, ghid pentru sufletele pierdute, speranță în vremuri de îndoială, strălucire care nu se stinge niciodată. Eşti melodie într-o lume zgomotoasă, un tablou pe o pânză albă, o poezie scrisă în vânt, eternă, frumoasă, infinită. Sophie, bruneta cu o mie de farmece, cu rasetele tale construiesti poduri, cu prezenta ta semeni vise, cu fiinta ta faci lumea mai buna. Fie ca fiecare zi să te găsească radiantă, fie ca fiecare noapte să te învăluie în calm, fie ca viața să-ți dea cele mai bune versuri ale ei și să strălucești mereu, Sophie, suflet întunecat.

Tu eşti muza care inspiră poetul în somn şi în veghe, Tu eşti femeia făcută noapte, misterul pe care sufletul poetului îl preţuieşte. În prezenţa ta stelele se aprind, timpul se opreşte, iar în fiecare gest al tău este scris un vers care curge ca un râu. Negru ca noaptea ochii tăi reflectă universul infinit, unde sunt ascunse secretele iubirii și dorințele care nu au sfârșit. Vocea ta este o melodie care mângâie sufletul, o șoaptă a brizei, care poartă cu ea promisiunea unei iubiri care nu alunecă niciodată.

Pielea maro ca cafeaua prăjită în soarele de la amiază, mângâiată de atingerea timpului în melodia lui. Corpul tău perfect, sculptat cu arta zeilor antici, este demn de cele mai sublime și autentice epice și cântece. Curbe care sunt poezie în mișcare, suspinuri în fiecare rând, Dansează în extazul unei grații care intimidează și fascinează. / În întunericul nopţii, ochii tăi strălucesc ca două stele, negri ca abanosul, adânci ca întregul univers. Părul tău cret, negru ca mantaua nopţii, dansează în vânt ca notele unui reproş străvechi. Buzele tale roşii şi cărnoase, ca petalele de trandafir arzătoare, Sărută aerul cu pasiunea pe care inima o ascunde încă adormită. Pielea maro ca cafeaua prăjită în soarele de la amiază, mângâiată de atingerea timpului în melodia lui. Corpul tău perfect, sculptat cu arta zeilor antici, este demn de cele mai sublime și autentice epice și cântece. Curbe care sunt poezie în mișcare, suspinuri în fiecare rând, Dansează în extazul unei grații care intimidează și fascinează.