Sambucka

Acesta este spațiul meu. Nu un spectacol, nu o vitrină, nu un loc pentru priviri trecătoare. Aici vin cei pentru care ritmul, mișcarea și emoțiile reale contează cu adevărat, nu cei care sunt doar acolo pentru a privi. Îmi place acest sentiment când cineva nu se grăbește, când este cu adevărat prezent. Şi eu sunt aşa.. Întotdeauna am avut nevoie să trăiesc momentele, nu să zbor peste ele. Îmi place să-mi încep diminețile cu o alergare. Când aerul este încă proaspăt, străzile sunt aproape goale, iar oraşul pare să respire mai încet.

În astfel de momente, gândurile devin sincere – fără zgomot, fără mască, fără prefăcătorie. În timp ce alerg, mă pot gândi la viață, la oameni, unde mă duc și de ce. Uneori râd singură, alteori tac și simt doar corpul meu, respirația mea, ritmul pașilor mei. Sportul, pentru mine, nu înseamnă cifre sau aspect, ci un sentiment de a fi în viață, puternic și liber. De aceea, când vin în direct, energia este întotdeauna acolo - caldă, sinceră, niciodată făcută pentru cameră.. Aici există o mulțime de ușurință și bucurie. Pot sa dau drumul la muzica si sa incep sa ma misc doar pentru ca vreau. Pot să glumesc, să tachinez, să fiu jucăușă sau puțin obraznică - totul depinde de starea de spirit.
Îmi place când oamenii se simt confortabil cu mine, când nu trebuie să se întindă sau să caute cuvintele potrivite. Nu-mi plac frazele goale si conversatiile mecanice. Ce-mi place este râsul spontan, reacțiile adevărate, acel moment pe care îl împărtășim. Aici, nimeni nu încearcă să fie perfect – pur și simplu trăiești momentul. Uneori, live se transformă într-o mizerie veselă: muzică, râsete, discuții despre tot și nimic. Și uneori, dimpotrivă, totul devine calm, blând, aproape intim, ca acasă.. Îmi plac ambele. Îmi place să simt oamenii, starea lor, energia lor și să mă adaptez la asta, mai degrabă decât să urmez un scenariu scris în avans. Aici totul se întâmplă sincer, așa cum este, fără a juca un rol.
Dar ceea ce îmi place cel mai mult sunt conversațiile lungi și deschise. Cele care încep aproape la întâmplare, cu o propoziție simplă, și care ajung să dureze ore. Vorbim despre viață, alegeri, temeri, îndoieli, vise. Despre momentele care ne frâng uneori și despre cele care, dimpotrivă, ne reconstruiesc. Îmi place foarte mult să ascult, să înțeleg, să simt. Știu să fiu prezentă, nu numai în bucurie, ci și în tăcere. Aici se poate vorbi sincer, fără grabă, fără mască, fără a părea mai puternic decât ești. Sunt atent la detalii. La acele lucruri mici pe care mulți nu le observă. Mă întorc la subiecte deja discutate, pentru că pentru mine contează. Nu este niciodată doar pentru a umple un gol - este o atingere reală, o atenție reală, o conversație semnificativă. Aici nu există roluri sau personaje – doar oameni reali și emoții reale.

Acest spațiu este o apropiere fără presiune, o atenție fără insistență, un interes care nu se naște brusc, ci crește încet, natural.. Nu sunt făcută pentru toată lumea — şi asta e bine pentru mine.. Îi apreciez pe cei care rămân, pe cei care simt ritmul meu, care iubesc mișcarea, umorul, profunzimea și emoțiile adevărate la fel de mult ca mine.. Dacă ești aici, înseamnă că îți vorbește. Că ai nevoie să simţi, nu doar să priveşti. Atunci putem doar să fim acolo, împreună — să vorbim, să râdem, uneori să tăcem — şi să trăim acest moment, fără să ne grăbim, fără prea multe cuvinte..