MollyMarthins

💖În acest spaţiu poţi învăţa un pic mai multe despre mine, sper să te bucuri de ea, iubirea mea. 💖

Sunt o fată foarte fericită şi spontană, îmi place să am cât mai multă distracţie cu tine, îmi place să experiment lucruri noi şi să mă distrez în proces..

Îmi place să interacționez cu tine și să te cunosc un pic mai bine, vino aici și spune-mi despre tine!

Gândul erotic ia rădăcini în inconştient şi ca pe o pânză captează în clar-oscuru nuditatea îndrăgostiţilor care cu poftă. În intercourse sunt legate, tăcerea gemă pe măsură ce orgasmul curge rapid, sufletele se mângâie şi o focalie sigilează alianţa..

În vastul univers al poeziei, ochii albaștri trezesc un caleidoscop de emoții și metafore. În acest articol, vom explora modul în care acești ochi, ca și bijuteriile cerești, au inspirat poeții de-a lungul istoriei, dezvăluind misterul și profunzimea ascunse în spatele culorii lor strălucitoare. Bine ați venit într-o călătorie poetică spre seducția ochilor albaștri.

Buzele, limba, dorind să le cunosc, tot trebuie să le mușc, fermecat de acei ochi negri, care mă privesc cu dorință, în timp ce eu roșesc. Gura, gâtul, sânii perfecți, expuși la soare, fără pretexte, strâng marginile, cu degetele mele lungi, scot cele mai bune acorduri. Navel, talie, șolduri vioaie, două picioare impresionante, care încadrează un bazin bombat, ceea ce mă deranjează și mai mult, chiar așa.

Când, după ce vă iubiţi, ţineţi-vă părul dezordonat, ce frumoase sunt braţele voastre! Ca într-o carte deschisă, scrisoarea neagră iese din armpite, fin, dulce împotriva albei.. Şi în gestul violent, sânii tăi deschişi, şi sfârcurile, mângâiate de atâtea ori, par, de departe, mai întunecate, mai mari... Sexul este ascuns de tine, mai mic şi mai moale.. Oh, ce unfolding of things! Apoi, costumul transformă totul în peisajul de zi cu zi, ca o vizuină unde se ascund şerpi, sâni, coapse şi braţe..

Intrând în tine, cap la cap, păr la păr, gură la gură: aerul pe care îl respiri - fixitatea memoriei -, eu respir şi în lumina mică a după-amiezii - o rază care nu încetează între oasele arse - atinge marginile corpului tău; lumină care captează forma. Zenoitul ei o cheamă la alt gol unde albeţea ei se şterge, un semn de nisip, figura ta deja.. Devorarea zilei sună ars, din când în când, grosimea ei şi aruncă textura cenuşii în noaptea vorace a simţurilor..

Mă dizolv în magie, mă întorc în mijlocul fructului pulpy, aud zgomotul moale al cărbunelui arzător, limbajul umed ancorat în gură. Un drum anunţă pulsul tău, râul tău întunecat. Închide ochii, mă uit la tine, mă uit la mine, în adâncul cenuşii, sunt acum..

Cu această mână singură mă îndrept iubindu-te de departe. Zăceam sub fereastra veche, aşteptam să se răcească sudoarea, contemplam labirintul braţelor mele.. Am un dreptunghi de cer pe care nu-l voi ajunge niciodată.. Dar trebuie să fim mai obiectivi, să uităm grijile, dezamăgirile, dorinţa inutilă pentru versurile care mărturisesc viaţa.. Celebrează tăcerea unui corp satisfăcut, acea înălţime fără Dumnezeu la care ajunge trupul nostru muritor.. Astfel, cunoscând plenitudinea că unii dintre noi urmări: un om, sub cer, vede mâinile sale.

Vino, intactă şi flirtatiosă epifanie, mângâiându-mi iubirea care astăzi este gata să-mi încălzească patul deşert, patul meu bohemian care se răceşte. Acoperă-mă în corpul tău, iubito. Înfăşuraţi-mă în flatătoare, dacă mă trezesc dimineaţa la strălucirea neîndoială, care surprinde prin vălând agonia mea. Impaluieşte-mi buzele cu miere, mirosind de murtă şi garoafă, că entuziasmul scurg în gura ta; şi fuzând dureri şi dureri într-o liberă conjuncţie de iubiri, să ne bucurăm de plăcerea spasmului..

Când ți-am ridicat fustele roșii parfumate, ca un trandafir, fața ta a fost un râs; Ochii tăi negri erau din ce în ce mai negri și mai moi, întreaga aromă a corpului tău se lumina. Și mai presus de nebunia momentului de vară, părul tău cald îți orbea ochii. Un puf de supărare ți-a curbat buza și ți-ai arătat dinții chinezi luminoși. Ocara nu a fost niciodata calduta sau amara, ai dat totul doar pentru ca, pentru ca ai vrut, iar trandafirii arsi in gradina ta cu soarele ti-au impodobit oboseala cu o mireasma aurie.

Deşi tu ai uns pragul şi ai salivat, nu a putut să pătrundă, să se lingă şi să se moaleze, sau chiar să pătrundă într-o navă atât de vastă, din cauza volumului şi ballastului. Cu atenţie, în contrast, cu linişte, modestie sau grijă, cu mici ani, uitaţi, dintr-o dată, fără avertisment, aţi intrat. Niciodată nu va mai fi toleranta sau binevenirea găsită în mine atât de ascunse încât să invite plăceri antipodeene şi să se inverseze în rigori simetrice: moartea care este parte a vieţii. Viaţa care este parte din moarte.

Oh, tu, dulce, mai fără sfârşit decât dulceaţa, carnal în dragoste printre umbre: din alte zile, tu apari umplând cupa ta cu polen greu, în delizia. Din noaptea plină de indignări, noapte ca vinul fugă, noapte de purpură ruginită, am căzut la tine ca un turn rănit, şi între foile sărace steaua ta pulsa împotriva mea, arzând cerul. O, Jasmine Net, oh, fizic foc alimentat în această nouă umbră, întuneric pe care îl atingem prin strângerea taliei centrale, lovind timpul cu explozii sângeroase de spicuri.. Iubire fără nimic altceva, în golul unei bule, iubire cu străzi moarte, iubire, când ea a murit toată viaţa şi ne-a lăsat luminând colţurile.. Am muşcat o femeie, am scufundat, deşeurând de forţă, am preţuit clustere, şi am ieşit să merg de la sărut la sărut, legat de mângâieri, legat de această peşteră de păr rece, la aceste picioare traversate de buze:

Pistonul strălucitor și uns se încarcă cu bucurie în canelură și își varsă arsura albă, care este cu atât mai arzătoare cu cât este mai lentă. Un martor fugitiv și deghizat salivează și scrutează deschiderea pe care volumul o dilată și care își sutură propria lavă. Și în ovalul tangențial mercur de pe covor (turnul, pătrunzător, picurând cu mierea sa, plecând, intrând) descifrează ideograma umbrei: gândul este iluzie: temperarea vine încet cel care nu este numit.

Ăsta-i un corp frumos care vine spre mine.. Se opreşte.. Şi îmi zâmbeşte.. Ce frumos e acel zâmbet roşu şi ud care se deschide, ca un sex oferit mie, să întreb ceva ce nu înţeleg.. Mă uit la ochii ei luminoşi. Cred, între timp, că minunatul lui corp bate lângă mine.. Sânii ei sunt foarte aproape de pieptul meu şi părul de pe picioarele ei.. El va strânge, oprimat de chiloţi, care eu cred că sunt adorabil şi mic. Şi ca un zâmbet dulce sună vorbindu-se de la gâtul lui la urechile mele. Acest corp incredibil vorbește cu mine. I answer: "Nu ştiu". El își mișcă corpul departe și văd șoldurile sale se mișcă departe. cel mai perfect din întregul univers. Am învăţat engleza.. Acum!.

Sexologist by Antonomasia I have called you again (Sexologul). Prizonier al carnoseniei coapselor tale. Ascultându-te, ridici morbiditatea mitică a acestei entităţi caprine.. Lipsa greutăţii mă trage în labirint.. Mai mult ca un dependent, căderea liberă mă duce la centrul pământului şi vreau să continui spre abisul incorporeal.. Îmi imaginez lingând amfora care răscumpără această sete stagnantă.. Crezi că în mâinile tale mănâncă alge care se scufundă în concupiscence? Pot să scap larvei nocturne care te parfumă? De ce să porneşti lumina în faţa acelor zâmbete de stea? Pentru că mă percepi ca naufragiat în insula visului, îmi subjugezi ego-ul phallic.. O să-mi afecteze dementia abstinenţa? Oh, ce otrăvitoare sunt săgeţile uitării tale! Din acele sâni de aur, eu doar beau acum, melancolie..

Blond, polished breasts of Amaranta, by a whippet's tongue filed porticouri de lămâi diverted by the channel that ascends to your throat. Roşie, un pod de curluri vine înainte şi îţi pune flăcările de flori pe foc.. Muşcă, răneşte, ing dinţii tăi, şi închină-te, în suspans, vântul te ridică.. Solitude, adormită în tufiş, îşi pune piciorul zefir şi coboară de pe vârful vârfului spre marea câmpiei.. Corpul ei în umbră, întunecat, luminează, şi gladiator, ca un fier impur între Amaranta şi iubitul ei, ea stă.

Corpul femeii, dealurile albe, coapsele albe, arăţi ca lumea în atitudinea ta de dedicare.. Corpul meu de fermier sălbatic te subminează şi face pe fiul tău să sară de la fundul pământului.. Am fost ca un tunel. Păsările au fugit de mine, şi noaptea a intrat în puternicul meu invasion.. Ca să supravieţuieşti mie, te-am forjat ca o armă, ca o săgeată în arcul meu, ca o piatră în slingul meu.. Dar ora răzbunării cade, şi te iubesc.. Corpul de piele, de mușchi, de lapte dornic și ferm. Ah, ochelarii de pe piept! Ah ochii de absenţă! Ah, părul de pubic! Ah vocea ta lentă şi tristă! Corpul femeii mele, voi persista în harul tău.. Setea mea, dorinţa mea nelimitată, calea mea indecisă! Canale întunecate unde setea eternă continuă, şi oboseala continuă şi durerea infinită..