GiaDaza

Îmi place când eşti tăcut pentru că eşti ca şi absent, şi mă auzi de departe, şi vocea mea nu te atinge.. Se pare că ochii tăi au fost aruncaţi în aer şi se pare că un sărut ţi-a închis gura.. Cum toate lucrurile sunt pline de sufletul meu, ieşi din lucruri, pline de sufletul meu.. Butterfly somn, te asemeni sufletului meu, și te asemeni cuvântul melancolie. Îmi place când eşti tăcut şi eşti ca şi îndepărtat.. Şi eşti ca şi cum ai plânge, fluture în curmură. Şi mă auzi de departe, şi vocea mea nu ajunge la tine: Lasă-mă să mă tacă cu tăcerea ta. Lasă-mă să vorbesc şi cu tine, cu tăcerea ta, clară ca o lampă, simplă ca un inel.. Eşti ca noaptea, tăcută şi însemnată.. Tăcerea ta este ca o stea, atât de departe şi de simplu.. Îmi place când eşti tăcut pentru că eşti ca şi absent.. Distantă şi dureroasă, ca şi cum ai fi murit.. Un cuvânt, un zâmbet, e de ajuns.. Şi sunt bucuros, bucuros că nu e adevărat..

Îmi place când eşti tăcut pentru că eşti ca şi absent, şi mă auzi de departe, şi vocea mea nu te atinge.. Se pare că ochii tăi au fost aruncaţi în aer şi se pare că un sărut ţi-a închis gura.. Cum toate lucrurile sunt pline de sufletul meu, ieşi din lucruri, pline de sufletul meu.. Butterfly somn, te asemeni sufletului meu, și te asemeni cuvântul melancolie. Îmi place când eşti tăcut şi eşti ca şi îndepărtat.. Şi eşti ca şi cum ai plânge, fluture în curmură. Şi mă auzi de departe, şi vocea mea nu ajunge la tine: Lasă-mă să mă tacă cu tăcerea ta. Lasă-mă să vorbesc şi cu tine, cu tăcerea ta, clară ca o lampă, simplă ca un inel.. Eşti ca noaptea, tăcută şi însemnată.. Tăcerea ta este ca o stea, atât de departe şi de simplu.. Îmi place când eşti tăcut pentru că eşti ca şi absent.. Distantă şi dureroasă, ca şi cum ai fi murit.. Un cuvânt, un zâmbet, e de ajuns.. Şi sunt bucuros, bucuros că nu e adevărat..

Îmi place când eşti tăcut pentru că eşti ca şi absent, şi mă auzi de departe, şi vocea mea nu te atinge.. Se pare că ochii tăi au fost aruncaţi în aer şi se pare că un sărut ţi-a închis gura.. Cum toate lucrurile sunt pline de sufletul meu, ieşi din lucruri, pline de sufletul meu.. Butterfly somn, te asemeni sufletului meu, și te asemeni cuvântul melancolie. Îmi place când eşti tăcut şi eşti ca şi îndepărtat.. Şi eşti ca şi cum ai plânge, fluture în curmură. Şi mă auzi de departe, şi vocea mea nu ajunge la tine: Lasă-mă să mă tacă cu tăcerea ta. Lasă-mă să vorbesc şi cu tine, cu tăcerea ta, clară ca o lampă, simplă ca un inel.. Eşti ca noaptea, tăcută şi însemnată.. Tăcerea ta este ca o stea, atât de departe şi de simplu.. Îmi place când eşti tăcut pentru că eşti ca şi absent.. Distantă şi dureroasă, ca şi cum ai fi murit.. Un cuvânt, un zâmbet, e de ajuns.. Şi sunt bucuros, bucuros că nu e adevărat..

Îmi place când eşti tăcut pentru că eşti ca şi absent, şi mă auzi de departe, şi vocea mea nu te atinge.. Se pare că ochii tăi au fost aruncaţi în aer şi se pare că un sărut ţi-a închis gura.. Cum toate lucrurile sunt pline de sufletul meu, ieşi din lucruri, pline de sufletul meu.. Butterfly somn, te asemeni sufletului meu, și te asemeni cuvântul melancolie. Îmi place când eşti tăcut şi eşti ca şi îndepărtat.. Şi eşti ca şi cum ai plânge, fluture în curmură. Şi mă auzi de departe, şi vocea mea nu ajunge la tine: Lasă-mă să mă tacă cu tăcerea ta. Lasă-mă să vorbesc şi cu tine, cu tăcerea ta, clară ca o lampă, simplă ca un inel.. Eşti ca noaptea, tăcută şi însemnată.. Tăcerea ta este ca o stea, atât de departe şi de simplu.. Îmi place când eşti tăcut pentru că eşti ca şi absent.. Distantă şi dureroasă, ca şi cum ai fi murit.. Un cuvânt, un zâmbet, e de ajuns.. Şi sunt bucuros, bucuros că nu e adevărat..

Îmi place când eşti tăcut pentru că eşti ca şi absent, şi mă auzi de departe, şi vocea mea nu te atinge.. Se pare că ochii tăi au fost aruncaţi în aer şi se pare că un sărut ţi-a închis gura.. Cum toate lucrurile sunt pline de sufletul meu, ieşi din lucruri, pline de sufletul meu.. Butterfly somn, te asemeni sufletului meu, și te asemeni cuvântul melancolie. Îmi place când eşti tăcut şi eşti ca şi îndepărtat.. Şi eşti ca şi cum ai plânge, fluture în curmură. Şi mă auzi de departe, şi vocea mea nu ajunge la tine: Lasă-mă să mă tacă cu tăcerea ta. Lasă-mă să vorbesc şi cu tine, cu tăcerea ta, clară ca o lampă, simplă ca un inel.. Eşti ca noaptea, tăcută şi însemnată..