CoralHotReed

coral este o fată de 18 ani plină de vitalitate şi de bucurie contagioasă. Personalitatea lui este ca un raze de soare care iluminează orice situaţie.. Un zâmbet mereu radios cu sur son visage, coralul emite un farmec natural qui attire son entourage. Sunt esprit amusant et ludique fait d'elle vie de tout rassemblement. Ea este mereu gata pentru o nouă aventură sau pentru a ridica moralul prietenilor săi cu o bătălie amuzantă.. Creativitatea ta pare să nu aibă limite când e vorba de a găsi modalităţi de a te distra şi de a-i face pe alţii să râdă.. coral este o persoană amicale și sociabile, capabilă să se facă cu ușurință de prieteni. Adevărata ei empatie şi voinţa de a asculta îi ajută pe cei care o cunosc să se simtă la comoditate şi apreciaţi în compania ei.. Ea este mereu gata să aducă sprijin şi încurajare celor care au nevoie de ea.. În plus de a fi un spirit amuzant, coral possède également une admirable détermination. Când se hotărăşte la ceva, face să fie mai bine să ajungă, fără să piardă niciodată bucuria şi optimismul caracteristici.. Sunt o atitudine pozitivă şi capacitatea de a găsi partea bună a lucrurilor, o adevărată rază de lumină în viaţa celor care au privilegiul de a o cunoaşte.

te propun printre grape, segmente verzi si rosii, inima mea naivă care se umileşte în faţa bunătăţii tale; mâinile tale iubitoare nu vor să-l distrugă, ochii tăi se bucură de simplul meu cadou. Dans le jardin ombragé mon corps fatigué les auras du matin couvertes de rosée; comme dans la paix d'un rêve je me glisse à tes côtés le moment fugitif că j'aspir à me repose. Când furtuna divină se linişteşte în timpurile mele, mă întind, jucând cu buclele tale groase, pe frontul meu de somn, sună la ritmul ultimelor tale sărutări.

Nu vreau să mor fără să înţeleg ce spui. Nu vreau să mor cu o sufletă perplexă, care ştie totul, pierdută pe alte maluri. Nu vreau să mor cu tristeţea asta prin arcurile infinite ale acestui dom trist unde trăiesc visele voastre sub soarele de miez de zi. Nu vreau să mor fără să-ţi fi dat sferele de aur ale corpului meu, pielea care mă acoperă, tremurul care mă invadează. Nu vreau să mor fără să mă iubeşti.

Dacă zmeura s-ar fi stins, dacă aurul şi-ar fi pierdut culoarea, atunci s-ar fi sfârşit dragostea noastră.. Dacă soarele nu se încălzeşte, dacă nu există lună, atunci nu aş avea nici o viaţă pe această pământ, pentru că n-ar avea sens să trăiesc fără viaţa mea, femeia visurilor mele, cel care îmi dă bucurie... Dacă lumea nu se învârtea sau timpul nu exista, atunci eu nu voi muri niciodată tu nu vei muri niciodată, nici dragostea noastră... Dar timpul nu e necesar, iubirea noastră e veşnică, nu avem nevoie de soare, de lună sau de stele, continuă să iubeşti... Dacă viaţa ar fi diferită şi moartea ar fi venit atunci te-aş iubi astăzi, mâine... Pentru totdeauna... Întotdeauna

Dans la danse du soleil à l'aube, le corail brille de son éclat, joyeuse et rayonnante, c'est une rumeur claire, son rire contagieux, une chanson d'amour. În dansul soarelui la zori, corailul străluceşte de la soare, joyeuse et rayonnant, e o veste clară, e o râsete contagioasă, e o cântec de dragoste.. la 18 ani, dans le jardin de la vie, coraux floriesc cu esenţa lor comună, amuzantă şi zâmbitoare, ca o melodie, încurajează coraux în armonie.. S-au pasat in vant, in timp ce dansasera, in timp ce râdea, râdea, râdea, râdea, râdea, râdea, râdea.. Corail, muzeul râsul şi farmecul, dans son être, la joie trouve son manteau, ca ta lumière brille toujours avec splendeur, dans l'univers, comme un éclat éternel

Vreau să plâng pentru că te-am iubit prea mult, vreau să mor pentru că mi-ai dat viață, Oh, dragostea mea, nu voi avea niciodată pace? Tot ceea ce este în mine este doar saudade. Și nici măcar nu știu ce se va întâmpla cu mine, totul îmi spune că iubirea va fi sfârșitul meu. Așa cum aduce dragostea disperată, nu știam ce este dragostea, Acum știu pentru că nu sunt fericit.

Apropie-te mai mult de pieptul meu, întunecă-te în cămașa mea, străpunge-mi pielea, podoabele și distruge-mă în interior cu buzele și inundațiile tale. Transferer dans mes veines, à mon sang furieux, et augmente mes rivières artérielles et la mousse qui passe sur mon front quand je pense aux hôpitaux (Transferer în venele mele, la sângele meu furios, şi creşte râurile mele arteriale şi muştele care trec pe fruntea mea când mă gândesc la spitale). Devenează substanţa mea, saliva mea, plânsul meu, şi lasă-te purtată prin aceste ape şi prin contraponderul scântei care sar din forţele mele.. Încă mai mult, alătură-te destinului meu, la calul meu tremurând, şi serrează-mi picioarele în căruciori, cu pantofii tăi de porumbei şi cuţitele vii.. Ca o singură persoană, un singur gest, ca amândoi să fim legaţi, şi dacă te sărut eu sau tu mă săruţi, să simţim cele două gusturi de poppycock şi de fructe de fraier.. Compagnon si uni, ca chiar si moartea nu ne poate separa, et ça sur sunt doi, dans la tombe, tu te souviens de compléter ma présence et je suis immuable dans ta silhouette

Tu mă ai pe mine şi eu sunt a ta. Atât de aproape unul de celălalt ca carnea cu oasele. Atât de aproape unul de celălalt și, de multe ori, atât de departe! - Da. Mi-ai spus uneori că mă găseşti închis, Ca făcut din piatră tare, ca învăluit în secrete, impasibili, distanti. Şi ai vrea să ai cheia misterului. Dacă nimeni nu are. Nu există cheie. Nici măcar eu, nici măcar eu nu am!

Am vrut doar să fiu în viață pentru a te iubi în țara rapidă. Aici, lângă tine, după zborul acestei sfere în rotație în spatele unui soare prea departe. Indiferent de timpul pe care ni l-au dat zeii sau șansa, tot ce a rămas din lumina din lampa noastră indecisă, dorința mea este aici, nu în altă lume, lângă mâinile tale, ochii și râsul tău, lângă copacii și vântul care vă însoțesc trecerea prin lume. Cel care aruncă stelele și ne face să ne naștem sau nu, Cel care ne adună trupurile, chiar dacă fulgerul nu durează deloc și pământul rapid ne șterge visele

Oh, ce te iubesc! Cu lumina zilei, îţi invoc numele, cu pasiune şi tristeţe, şi când cerul este acoperit de umbre, sufletul meu te cheamă mereu înălţat.. Tu eşti timpul care îmi conduce orele, tu eşti ideea care îmi vine în minte, pentru că tot ce există este concentrat în tine, pasiunea mea, speranţa mea, poezia mea.. Nu există nici o cantec care să corespundă accentului tău sau când îmi spui dragostea ta şi delirea ta, revelară credinţa în mulţumirea ta; tremur la vocea ta şi tremur dacă mă priveşti, şi aş vrea să-mi fac ultimul suflu ars în aerul pe care îl respiri.

Nu ne-am întâlnit, nu ne-am căutat unii pe alții în livezi cu un măr printre șoaptele mătăsii, în naosul bisericilor, Am fost mereu unul în celălalt, în trupul divin cu două fețe, în picturile medievale din subsolurile muzeelor și în fotografiile părinților noștri, inocenți ca hârtia, Noi, stăpânii trecerii, stăteam chiar unul în fața celuilalt și în oglinzile pielii pe care le reflectăm întregi Lumea s-a îndepărtat în tăcere și cu degetele pe buze pădurile au prins rădăcini în pământ, orașe ghidate de miros, locuri găsite acolo unde oamenii le-au construit ad infinitum Râurile au intrat în mări ca trenurile în stații, munți evazivi înghețați în peșteri Dacă eu sunt un munte, tu ești o peșteră în mine, un loc în munți unde nu sunt munți, locuri în mine unde nu suntNu ne-am întâlnit, nu ne-am căutat în livezi cu un măr printre șoaptele mătăsii, în naosurile bisericilor, Am fost mereu unul în celălalt, în trupul divin cu două fețe, în picturile medievale din subsolurile muzeelor și în fotografiile părinților noștri, inocenți ca hârtia Noi, maeștrii trecerii, am stat chiar unul în fața celuilalt și în oglinzile pielii reflectăm întregi. Lumea s-a îndepărtat în tăcere și cu degetele pe buze, pădurile au prins rădăcini în pământ, orașele ghidate de simțul mirosului, locurile găsite unde oamenii le-au construit infinit. Râurile intrau în mări ca trenurile în stații, munții evazivi înghețați în peșteri Dacă eu sunt un munte, tu ești o peșteră în mine, un loc în munți unde nu este munte, un loc în mine unde eu nu sunt

Am vorbit despre tine inimii mele smerite, şi deşi a refuzat să mă asculte, am decis să-i vorbesc cu forţă, i-am spus că eşti ca un înger, atât de blând, atât de perfect. I-am spus că eşti cel mai frumos vis al meu şi devotamentul meu total.. De asemenea, l-am avertizat să nu se îndrăgostească pentru că privirea ta pe față era ca și cum ar avea fericirea în fața lui.. I-am spus să nu creadă că eşti o minciună pentru că te-aş descrie ca fiind atât de frumoasă sau poate mai bună decât un adevăr. În asta am arătat sceptic, pentru că, încă nu credeam nimic, așa că i-am arătat numele tău gravat în cele mai îndepărtate colțuri ale memoriei mele. De aceea i-am spus: am descoperit că ea nu este frumoasă ca trandafirii, dar că trandafirii sunt frumoşi ca ea, şi i-am spus că tu eşti pofta mea nesăţioasă... I-am spus că ochii tăi nu sunt ca stelele, ci mai degrabă că stelele sunt frumoase, dar numai pentru că sunt ca ochii tăi

A fost un fulger.. Amândoi sunt convinși că un sentiment brusc i-a adus mai aproape. Aceasta siguranta este frumoasa, dar nesiguranta este mai frumoasa. Ei cred că, din moment ce nu s-au cunoscut înainte, nimic nu s-a întâmplat între ei. Dar cum rămâne cu străzile, scările, coridoarele unde s-ar fi putut intersecta cu mult timp în urmă? Aş vrea să te întreb dacă nu-ţi aminteşti - poate o întâlnire faţă în faţă, întotdeauna într-o uşă rotativă, sau un "îmi pare rău" sau sunetul de "ai făcut o greşeală" la telefon - dar ştiu răspunsul tău. Ei nu-şi amintesc. Ar fi surprinşi să afle că de mult timp se joacă cu ei o coincidenţă, o coincidenţă nu tocmai pregătită să devină destinul tău, care i-a apropiat şi i-a îndepărtat, care te împiedica şi te îndepărta.. Au existat semne, semnale, dar ce se întâmplă dacă nu erau înțelese. Nu a trecut el o foaie de hârtie de la un umăr la altul acum trei ani sau chiar marţea trecută? Era ceva pierdut şi găsit. Cine ştie dacă un glonţ în tufişurile copilăriei. Au existat mânere de uși și sonerii în care o atingere a depășit o altă atingere. Valize alături, într-un slogan. Poate că într-o anumită noapte, același vis a dispărut imediat după trezire. Orice principiu nu este altceva decât o continuare, iar cartea evenimentelor este întotdeauna deschisă la jumătatea drumului

Doar când mă iubeşti Las această mască lustruită şi zâmbetul meu este al meu şi luna luna şi aceiaşi copaci de acum acest cer această lumină a prezenţelor care se deschid până la ameţeală şi ei tocmai s-au născut şi ei sunt veşnici şi ochii tăi s-au născut şi ei cu ei privirea ta buzele tale Care mă numesc, mă descoperă.. Doar atunci când te iubesc Știu că nu se oprește în mine Ce este tranzitul vieții? Şi că moartea e un tranzit şi cronometrarea unui antrax arzător fără trecutul de ieri, fără viitor

Clopotele sună, sirenele urlă, dau frâiele în galop, râzând, am scos pereții din joc, digurile se prăbușesc în bucăți, sărit verde, sper că cerul albastru, orizonturile sonore, deschid vânturile pentru a mă lăsa să trec: Loc femeii care nu s-a temut de valurile iubirii sau de uraganele disprețului. Vinul vechi a câștigat roșul, albul a câștigat vinul proaspăt. Strugurii ies cu pielea lor moale. Cu rotunjimea degetelor tale ai făcut să plouă peste mine, ai spălat tristeţea, ai reconstruit bibliotecile farurilor cu cărţi vechi, cu imagini frumoase Fă-mi pisica amuzantă Alice iepurele pălăria nebună piticii albi ca zăpada noroiul între degete respirația copilăriei ești în scânteie în fereastra din care s-a născut copacul de spinning, cupe mici, te iubesc, te ating Te descopăr cal pisică luciole pipilacha om gol, tobă diafană, trompetă fac muzică Dansez, fac clic pe tocuri, mă dezbrac, te înfășor, mă înfășori, sărutări, sărutări, vis tăcut

Dulcea mea bucată de migdale alfajor, șarpele meu cu pene, ciocănitoarea colibri, ciugulindu-mi floarea, bându-mi mierea, sorbindu-mi zahărul, atingând pământul, anthuriumul, peștera, conacul apusurilor de soare, barca cu pânze, tunetul mărilor, legiunea de păsări păscând, pescărușul, miezul dulce, plajele de naștere, palmierii pe picioarele mele, palmierul mare de nucă de cocos, obeliscul tremurător al soartei mele, totemul tabuurilor mele, laur, salcie plângătoare, mușchi pe pielea mea, Ploaie de primăvară Cascadă în lanțul meu Gelozia plimbărilor mele Lumina ochilor tăi Se rupe pe sânii mei Cerbul răutăcios al junglei mele de caprifoi și mușchi santinelă a râsului meu, gardian al bătăilor inimii castanete clopot bucuria cerului meu roz de carne de femeie, bărbatul meu, ești singurul talisman care a ieșit din petalele mele de deșert, M-am întors, umple-mă, Lovește-mă de portul tău de valuri răgușite, Umple-mă cu tandrețea ta albă, Reduce la tăcere strigătele mele, Lasă-mă, femeie împrăștiată,

Vreau să fiu în viaţa ta Mai mult decât un moment, ceva mai mult decât o umbră Şi ceva mai mult decât o dorinţă. Vreau să fiu, în tine, un semn de nezdruncinat, un suvenir constant şi o singură adevăr.. Palpitez dans vos prières Avec peur de l'abandon (Pleacă-te în rugăciunile tale, cu teamă de abandon). Fiţi, în tot şi pentru tot, Complement de vous. Une soifie infinie De caresses et de kisses; Mais ce n'est pas une coutume Pour être près de moi (O sete infinită de mângâieri şi de săruturi, dar nu e o obişnuinţă să fii lângă mine). Vreau să fiu în viaţa ta, o penalitate de absenţă, o durere deosebită şi o anxietate eternă.. Mai mult decât o simplă imagine, Et quelque chose de plus qu'un rêve Ce drumuri cuceritoare, Ça vient, ça passe et ça repart. Le crie dans tes yeux, Et tu es du rire sur tes lèvres. Tu eşti râsul pe buzele tale.. Fiţi sfârşitul şi începutul, întunericul şi lumina, pe pământ şi în cer, în viaţă şi moarte.. Eşti, ca în viaţa mea, Tu ai devenit tu însuţi

Te iubesc cu blândeţe, printre umbrele falselor iluzii.. Je t'aime assez pour te lire tous les soirs, comme mon livre préféré, je veux te lire, linie după linie, scrisoare pe scrisoare, spaţiu pe spaţiu. Te iubesc pentru a putea să te ţin de mână sub cer şi să-ţi arăt cât de mult te iubesc ascunsă printre stele.. Te iubesc pe frunzele toamnei, vorbind de nimic mai mult în acelaşi timp de tot, dans un accès de folie, beind lacrimile tale în timp ce eu leşinez pe buzele tale.. Vreau să te uiţi printre frazele pe care nu le spui, printre gândurile îngropate, printre drumurile complicate.. Te voi găsi şi nu te voi mai părăsi.. Te iubesc destul pentru a te duce în locurile mele preferate şi să-ţi spun că acolo mă simt te caut în ceaţa privirilor care nu sunt ale tale, dar te caut quand même. Te iubesc ca să ne putem înnebuni de râs, să ne îmbătăm de nimic şi să ne plimbam liniştiţi pe străzi, oui, en nous tenant la main, sau plutôt en nous tenant la main.. Te iubesc destul pentru a te vindeca, si a ma vindeca, si a ma vindeca impreuna, pentru a inlocui ranile cu zâmbete si lacrimi pentru priviri, unde se poate spune mai mult decat cu cuvinte.. Te iubesc pentru nopţile în care îţi lipsesc, te iubesc destul să ascult râsul tău toată noaptea şi să dorm pe pieptul tău, fără umbre sau fantome, te iubesc suficient să nu te laşi niciodată prins.. Te iubesc cum iubeşti tu anumite iubiri, la vechime, cu sufletul meu şi fără să privesc în urmă.

"Dragostea mea este într-o lumină slabă printre mere, unde vântul înflăcărat durează mai mult decât o zi". Acolo unde brisele veselă locuiesc pentru a curta primele folii de pe trecătoarea lor, dragostea mea merge încet, se apleacă spre umbra lui care se odihneşte în iarbă. Şi unde cerul este o cană de albastru clar pe pământ zâmbind, dragostea mea merge încet, înălţând hainele sale la mâna graţioasă.

Pentru că te am și nu sunt Pentru că mă gândesc la tine Pentru că noaptea este deschisă Pentru că noaptea trece Și spun iubire Pentru că ai venit să-ți recuperezi imaginea Și ești mai bun decât toate imaginile tale Pentru că ești frumoasă de la picioare până la suflet Pentru că ești bună din suflet pentru mine Pentru că te ascunzi încet în mândria mică și mică Coajă de inimă dulce Pentru că îmi aparții Pentru că nu ești al meu Pentru că mă uit la tine și mor Și mai rău decât moartea mea Dacă nu mă uit la tine, iubirea mea Dacă nu mă uit la tine Pentru că încă exiști peste tot, dar exiști mai bine acolo unde te iubesc Pentru că gura ta este sânge și ești rece, trebuie să te iubesc iubirea mea, trebuie să te iubesc chiar dacă această rană este ca două, chiar dacă te caut și nu te găsesc și chiar dacă noaptea trece și te am și nu

Soarele poate fi întunecat pentru totdeauna, marea se poate usca într-o clipă, axa pământului se poate rupe ca un sticlu slab. Totul va veni! Fie ca moartea să mă acopere de crepe funerare, dar nu se va stinge niciodată în mine flacăra iubirii tale.

Un corp, un corp, un corp un corp ca o zi răsturnată şi noaptea devorată; lumina unor păr nu-mi linişteşte niciodată umbra; o gâtă, o burtă care se ridică ca marea care se luminează când atinge fruntea de dimineaţă; câteva glezne, punte de vară; genunchiuri de noapte care curg în muzica să te vadă de după-amiază; une poitrine qui monte et balayez l'écume; un cou, juste un cou, juste quelques mains, quelques mots lents qui descendent comme du sable tombé dans un autre sable.. Acest lucru care îmi scăpa, apa și încântarea întunecată, marea care se naște sau moare; aceste buze și dinți, acești ochi flămânzi, mă dezbracă de mine însumi și grația sa furioasă mă ridică spre cerurile nemişcate unde vibrează momentul; vârful săruturilor, plinătatea lumii şi a formelor sale

Flétri les jeunes fleurs, trouble le soleil de mon espérance, heure après heure je compte et mon agonie Ei cresc, precum şi anxietatea şi durerea mea. Sur des couleurs bogate în glas lisse peut-être que mon fantme à l'air heureux, quand la triste réalité Il tache le verre et obscurcit sont éclat. Je tourne les yeux dans leur désir incessant, et le monde tourne indifféremment, et le ciel tourne indifféremment. Eu mă uit în ochii lor în dorinţa lor neîncetată, şi lumea se învârte indiferent, şi cerul se învârte indiferent.. la toi, plângerile de rău meu, frumos, fără șansă, te trimit:

Doamnă, dragostea este violentă, şi când ne transfigurează, ne face să ne gândim la nebunie.. Nu cere pacea în braţele mele care le-au închis pe ale tale: dragostea mea este ca războiul şi sărutările mele sunt ca focul; şi ar fi o încercare zadarnică de a-mi întuneca spiritul dacă gândurile mele se aprind în nebunie.. Mon esprit est clair des flammes de l'amour, madame, comme le magasin du jour sau le palais de l'aube. Spiritul meu este clar de flăcările iubirii, doamnă, ca magazinul zilei sau palatul de dimineaţă.. Şi parfumul pomadei tale, fortuna mă urmăreşte, şi îmi excită gândurile.. Ma joie ton palais de riches concepts en nid d'abeille, comme dans le chant sacré: Mel et lac sub lingua tua.. Încântarea respirației tale într-un pahar atât de frumos se grăbește, iar gândurile mele se aprind nebunie

Sunt ochi care privesc, sunt ochi care visează, sunt ochi care apelă, sunt ochi care aşteaptă, sunt ochi care râd - un râs plăcut, sunt ochi care plâng - cu lacrimi de durere, unii spre interior, alţii spre exterior.. Sunt ca florile care cresc pe pământ. Dar ochii tăi verzi, Teresa mea veşnică, cei care-ţi fac mâna de iarbă, mă privesc, visează la mine, mă cheamă, mă aşteaptă, se bat joc de mine - un râs plăcut, mă plâng în lacrimi - cu lacrimi de durere, din interior, - din exterior. În ochii tăi sunt născut, ochii tăi mă cred, Eu trăiesc în ochii tăi - soarele sferei mele, În ochii tăi mor, casa mea și trotuarul meu,.

Tu nu ştii la ce punct am nevoie de vocea ta; am nevoie de privirea ta aceste cuvinte care m-au umplut mereu, am nevoie de pacea ta interioară; am nevoie de lumina buzelor tale! - Nu! Nu pot continua aşa! - Nu! Nu mai pot, nu mai vrea să gândească. Nu mai poate să gândească la nimic altceva decât la tine.. Am nevoie de floarea mâinilor tale, de această răbdare a tuturor acțiunilor tale, de această dreptate care mă inspiră, pentru că ceea ce a fost întotdeauna spinul meu, izvorul vieții mele a secat cu forța uitării.. Eu sunt cel care trebuie, l-am găsit deja, dar mai rămân! - Nu! Îmi lipseşti din nou! - Nu!

Femeia care are picioare frumoase nu poate fi niciodată pusă blândeţea îşi sporeşte în general frumuseţea pentru micuţii pui şi coşuri să se întârzie în pubis asta a fost întotdeauna dincolo de orice canon înconjoară buricul ca unul dintre acele clopote care, dacă sufera presiuni, ei joacă pentru Elisa, cereţi-mi sânii lubrifianţi, în aşteptare, întindeţi-vă buzele fără să vă scuipaţi saliva şi lăsaţi-vă să iubiţi prin ochii oglinzii, femeia cu picioarele frumoase ştie să se rătăcească în tristeţe..

Ce contact zâmbet de ochii tăi, ușor ca porumbeii speriați pe malul apei! La ce viteză îl contactezi cu ochii mei! Cine eşti? Este important! În ciuda ta, există un cuvânt în ochii tăi enigmatici pe care nu vreau să-l ştiu. Îmi place să mă priveşti de o parte, să mă ascunzi, să mă sperii. Deci, eu pot să cred că tu eşti ceva, din partea mea sau a ta, de nimic, din aceste tentaţii pe care le spun să le urmărească femeii căsătorite.

Tactica mea este să te privesc, să înveți cum ești, te iubesc așa cum ești, tactica mea este să vorbesc cu tine și te ascult, să construiești cu cuvinte un pod indestructibil, tactica mea rămâne în memoria ta, nu știu cum, și nu știu sub ce pretext, dar rămâi în tine, tactica mea este sinceră și știu că ești sincer și că nu vindem exerciții, astfel încât între cele două nu există perdele sau abisuri, strategia mea este în schimb, mai profundă și mai simplă, strategia mea este că în orice zi nu știu cum și nu știu sub ce pretext ai nevoie în sfârșit de mine;

Tu te déshabilles comme si tu étais seul et soudain tu découvres que tu es avec moi. Comme je t'aime alors entre les draps et le froid! Tu commences à flirter avec moi comme un étranger et je vous fais une cour cérémonieuse et chaleureuse. Je pense que je suis ton mari et que tu me trompes. Et comme on s'aime alors dans le rire de nous retrouver seuls dans un amour interdit! (Plus tard, quand c'est arrivé, j'ai peur de toi et je ressens un frisson.)

"Luna în care mă iubeşti va fi luna plină, cu note de Beethoven vibrând la fiecare rază de lucruri inefable, şi va avea mai multe trandafiri împreună, pe tot parcursul lunii mai".. Fântânile cristaline vor coborî pe pistele de salt cristalin în ziua în care mă iubeşti.. În ziua în care mă iubeşti, se vor auzi arpele ascunsă, niciodată nu au fost auzite.. Ecstaza ochilor tăi, fiecare primăvară Ce ceil y avait et ce ceil y aura dans le monde va fi atunci când tu mă vei iubi. Se ţin de mână ca surorile mici, blonde, purtând gurile libere, margaritele vor merge prin munţi şi prăpăduri, înainte de a trece, în ziua în care mă vei iubi... Şi dacă vă luaţi una din aceste folii, vă va spune la ce punct este ea nevinovată.. "Pătimul cel Alb" La zori, tu mă iubeşti, toate florile vor avea patru frunze ameninţătoare, şi în iaz, un cuib de germeni necunoscuţi, vor înflori corolele mistice ale lotusului.. În ziua în care mă iubeşti, va fi fiecare nor magnific, fiecare copac, mirajul de O mie şi o noapte, fiecare briză este o cântec, fiecare copac o liră, fiecare munte un altar. În ziua în care mă iubeşti, pentru noi doi, fericirea lui Dumnezeu va avea loc într-un singur sărut.

Couvre-moi, mon amour, le toit de ma bouche avec cette mousse extrême extrême, qui est le jasmin de ceux qui savent et de ceux qui brûlent, germé sur la pointe du corail rocheux (Cuvântul meu, iubire, este de la gura mea, cu moșeea asta extremă, care este iasminul celor care știu și celor care ard, germat pe coasta de corali roșii). Rends-moi fou, mon amour, ton sel, fou ta fleur suprême lancinante et acérée, pliant sa fureur dans le diadème de l'œillet mordant qui se déchaîne (Răspundeți-mi, frate, ce este cu tine?. Oh, curgere strânsă, iubire, oh zăpadă caldă superbă care clocotește printr-o peșteră atât de îngustă și crudă, pentru a privi cum aluneci gâtul tău frumos, dragostea mea, și plouă iasomii și stele de salivă!

Te iubesc când tăceşti pentru că eşti ca absent, şi mă auzi de departe, şi vocea mea nu te atinge. Se pare ca ochii tai au zburat si se pare ca un sarut iti inchide gura. Cum totul este plin de sufletul meu, tu ieși din lucruri, plin de sufletul meu. Dreame papillon, tu semeni cu sufletul meu, si tu semeni cu un cuvânt melancolic.. Te iubesc când eşti tăcut şi distant. Şi tu eşti ca un papillon care se plânge, care se culcă. Şi tu mă auzi de departe, şi vocea mea nu te atinge: permite-mi să mă tacesc cu tăcerea ta. Lasă-mă să-ţi vorbesc şi cu tăcerea ta, limpede ca o lampă, simplă ca un inel. Eşti ca noaptea, liniştită şi însoţită de stele.. Tăcerea ta vine din stele, atât de departe şi atât de simplu. Te iubesc când te taci parcă eşti absent.. Îndepărtată şi dureroasă ca şi cum ai fi mort.. Un cuvânt, deci, un zâmbet este suficient. Si sunt fericit, fericit ca nu e adevarat

Zi și noapte Te-am căutat Fără să găsesc locul unde cânți Te-am căutat de-a lungul timpului deasupra și peste râul de dedesubt Te-ai pierdut în lacrimi Nopți și nopți Te-am căutat Fără să găsești locul unde plângi Pentru că știu că plângi Tot ce trebuie să fac este să mă uit în oglindă Să știu că plângi și că ai plâns pentru mine Numai tu salvează lacrimile Și dintr-un cerșetor negru Îl faci rege încoronat cu mâna ta

Mâinile tale sunt mângâierea mea, acordurile mele de zi cu zi Te iubesc pentru că mâinile tale lucrează pentru dreptate Dacă te iubesc, este pentru că ești, dragostea mea, complicele meu și tot, și pe stradă, unul lângă altul Suntem mult mai mult decât doi, ochii tăi sunt farmecul meu împotriva zilei proaste, te iubesc pentru privirea ta care privește și seamănă viitorul, gura ta care este a ta și Pentru mine gura ta nu este greșită Te iubesc pentru că gura ta știe să strige rebeliune Dacă te iubesc, este pentru că ești, dragostea mea, complicele meu și toți, și pe stradă, unul lângă altul Suntem mult mai mult decât doi, și pentru fața ta sinceră și pasul tău rătăcitor Și lacrimile tale pentru lume pentru că ești un popor, Te iubesc și pentru că dragostea nu este o aureolă sau o moralitate sinceră și pentru că suntem un cuplu care știe că nu este singură Te vreau în paradisul meu Asta înseamnă că în țara mea oamenii trăiesc fericiți chiar dacă nu ai permisiunea Dacă te iubesc, este pentru că ești, dragostea mea, complicele meu și toți, și pe stradă, unul lângă altul Suntem bine Au mai rămas doar două

M-am gândit la tine, la părul tău pe care lumea umbrelor l-ar trimite, şi am avut un punct în viaţa mea şi am vrut să visez că eşti la mine.. Pășesc pe pământ cu ochii ridicați – oh, nerăbdarea mea! – la o asemenea înălțime încât, cu mânie trufașă sau roșeață mizerabilă, creatura umană i-a aprins. Vivre: -Să ştiu să mor, aşa mă doare această căutare nefericită, acest bine feroce, şi tot ce este în sufletul meu se reflectă, şi căutând fără credinţă, mor de credinţă.

Ultimul îmi poate închide ochii umbra care mă duce la zi albă, şi eu pot elibera sufletul meu ora, la sunt empressement flatteur anxious; dar nu de această altă parte a rivage-l va lăsa să-şi amintească acolo unde a ars: înotul cunoaşte flacăra mea, l'eau froide, et perdre le respect des lois sévères. Pentru sufletul care a fost o închisoare, pentru veini, pentru umorul pe care au dat-o atât de mult foc, de mărunţişurile care au ars glorioasă, trupul lor va pleca, nu-i va păsa; vor fi cenuşă, dar vor avea sens; vor fi praf, şi mai mult praf în dragoste.

La zori de râs şi de strălucire, corali dansează cu sufletul lor în flori.. Zece- opt ani, sunt râde este o cântec, de la pure joie dans chaque charme. Sunt un coral, dans les vagues d'une mer sereine. Amuzant, ca o briza ludica, ilumina ziua cu coroana ta. Dans ses yeux se reflète le soleil, et dans son sourire, le monde se réjouit. Dans ses yeux se reflète le soleil, et dans son sourire, le monde se réjouit.. La fiecare pas, lumea se luminează, cu bucuria ei, viaţa se defineşte.. Corail, jeune femme souriante et douce, avec votre lumière, le monde est subtil.. Dans ton être, la vie est danse, et votre essence, aubaine éternelle. În viaţa ta, viaţa este dans, şi esenţa ta, e eternă.

Dans le coin du rire, coral brille, à 18 ans, la vie dans sunt cristal. cu son rire contagieux, sa joie sans précédent, iluminează fiecare zi, un soleil sans fin. Dans dans l'ombre, la drôle de fille, avec son étincelle dans les yeux, vie s'est enflammée Dansă în umbră, la drôle de fille, cu scânteia în ochi, viața s-a aprins. Captive par sunt farme, souriant sans mesure, dans sunt monde onirique, magia se dezvoltă. Dans le jardin des rêves, le corail est la fleur, il dégage un parfum de râs, de farmec et de francheur. Cu inima vibrantă, un battement de tambur, ţesuse de versuri de bucurie, dans chaque lueur. La 18 ani, lumea e scena ta, unde viaţa dansează, fără frică, fără oră.. Le corail, jeune et radiieux, est le meilleur commentaire, dans le poème éternel de son rire, un şapelet

Tu vei veni nu à bras ouverts eu voi pune capul meu pe sânii tăi tu vei spune les mots că j'espère je voi cânta de doux chants funebre promise tale de mări, de văi și de vârfuri de munte eu voi fi tatăl copiilor tăi strălucirea ta comme l'éclair eu voi deveni o stea tu vei fi prietena mea, plus jolie ca toate prietenele voi canta des chansons de jorge ben tu auras le cheveux longs voi tresser le mien voi dori o casa la campagne voi construi o cabana la malul raului voi vorbiți uneori de toate culorile de iris vă voi iubi mereu voi dori Des fleurs am un cal, o chitara si noi ne vom lucra niciodata, niciodata